Site Search


Poti sa mai citesti despre: Farul din Alexandria, Minunile lumii antice, Alte materiale

Statuia lui Zeus din Olimpia
Pagina realizata de Chocpoter




Sapte drumuri conduceau spre Olimpia, legand-o de restul Greciei. In unghiul format de raurile Alfeu si Cladeos sa afla Altis-ul, inconjurat cu ziduri si care se ridica pana pe primele trepte ale muntelui Cronion.

In mijlocul Altis-ului se gasea monumentul cel mai venerat al sanctuarului, altarul lui Zeus, pe care - conform traditiei - s-ar fi oferit primele sacrificiimarelui stapan al Olimpului. Altarul avea in plan o forma eliptica, fiind format din doua niveluri cu o inaltome de aproximativ 7m. De altfel aceasta inaltime crestea mereu, deoarece e terasa superioara se depunea cenusa animalelor sacrificate aici.

Pe latura de sud a Altis-ului se gasea edificiul cel mai important, tempul lui Zeus. Dupa relatarile lui Pausanias, templul a fost construit la mijlocul secolului al V-lea, cu prada pe care eleenii au luat-o din Pisa. Inceputa, probabil, in anul 470 i.H., constructia a fost terminata in anul 457, dupa batalia de la Tanagra.

Conducerea lucrarilor a fost incredintata arhitectului Libon din Eleea. Sistemul constructiv folosit a fost numit „poros” adica din calcar acoperit cu o structura fina, pe care apoi se picta.

Templul a fost realizat in ordinul doric peripterhexastil, cu sase coloane in fatada principala si cate treiisprezece coloane pe fatadele laterale.

Templul era alcatuit dintr-un pronaos in antis, cella si un optistodom.

Din peristilul, care era imbogatit cu statui, se intra in pronaos prin trei intrari:din acesta, printr-o usa dubla, lata de 4.80m, se intra in cella. Cella avea 28.74m lungime si 13.26m latime si era impartita, in lung, in trei nave prin doua randuri de cate sapte coloane dorice. Aceste coloane sustineau galeriile de la nivelul superior la care se ajungea prin doua scari plasate langa intrare, intre ante si prma coloana. Galeriile laterale se aflau la nivelul centurii statuii, iar scopul lor era de a permite o buna vizibilitate asupra partii superioare a acesteia. In interior, cella era impartita in doua parti: de la intrare pana la a doua coloana era un spatiu liber, accesibil; de la a doua si pana la ultima coloana, o balustrada de marmura de 1,50 m inaltime, asezata transversal si intre coloane facea ca aceasta a doua parte a celleisa inaccesibila. Aici era plasata statuia lui Zeus, al carei soclu avea 9,93m lungime, ramanan un spatiu liber de circulatie, pana la peretele din fund al cellei, de 1,74m; latimea soclului era de 6.65 m, iar inaltimea de 1.09 m.Acesta era executat din marmura de Eleusis, de culoare albastru deschis.

Luminata de fascicolul de raze care patrundeau prin acoperisul deschis, ca si de palpairea parfumurilor care ardeau pe trepiede de bronz, statia trebuia sa fi fost impresionanta. Umdre si lumini jucau pe sandalele de aur, prin cutele mantiei bogat drapate, aprinzand scantei in pietrele pretioase presarate pe ea, pe torsul palid de fildes, si se pierdeau pe fata calma.

Stralucitor in toata bogatia de aur si fildes, in mijlocul unui cadru somptuos si triumfal, statuia lui Zeus aparea in toata puterea prin forta fizica extraordinara pe care o exprimau dimensiunile sale colosale. El era stapanul cerului, atotputernicul, de mania caruia se inspaimantau si zeii, cu atat mai mult oamenii.

In anul 426 imparatul Teodosie II orodna sa fie distruse, prin incendiere, lacasele paganismului. Acesta a fost sfarsitul cetatii lui Zeus. Se pare ca insasi statuia a disparut in aceste imprejurari; se presupune ca aceasta ar fi fost ridicata si transportata la Constantinopol, din ordinul imparatului, unde a fost probabil distrusa in incendiul din anul 475 i.Hr.

In realitate nu se cunosc imprejuraile exacte in care a disparut opera lui Fidias.

La distrugerea Olimpiei de catre oameni a contribuit si natura, alunecarile de teren si cutremurele completand distrugerile.

Din templul lui Zeus s-au gasit fundatiile si suficiente elemente care sa permita o reconstituire. S-au descoperit fragmente din metopele care decorau friza peristilului si care a permis reconstituirea majoritatii acestora. De asemenea, fragmente importante din sculpturile celor doua frontoane. Numai din statuie nu s-a putut preciza decat amplasamentul, prin soclul care a fost identificat.

Parasite, dar uitata niciodata! Olimpia si-a legat numelede o minune antica si-l pastreaza legat de una noua, a jocurilor olimpice reinviate.


1 user online
Useri autentificati: