Warning: include(): open_basedir restriction in effect. File(/home/harrypotter/coduri/sesiune.php) is not within the allowed path(s): (/home/r42147educ:/usr/lib/php:/usr/php4/lib/php:/usr/local/lib/php:/usr/local/php4/lib/php:/tmp) in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/roma/columna.php on line 2

Warning: include(/home/harrypotter/coduri/sesiune.php): failed to open stream: Operation not permitted in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/roma/columna.php on line 2

Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/sesiune.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/roma/columna.php on line 2
Columna lui Traian
Warning: include(): open_basedir restriction in effect. File(/home/harrypotter/coduri/header.php) is not within the allowed path(s): (/home/r42147educ:/usr/lib/php:/usr/php4/lib/php:/usr/local/lib/php:/usr/local/php4/lib/php:/tmp) in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/roma/columna.php on line 10

Warning: include(/home/harrypotter/coduri/header.php): failed to open stream: Operation not permitted in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/roma/columna.php on line 10

Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/header.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/roma/columna.php on line 10

Columna lui Traian
pagina realizata dupa un material trimis de Dragosr


Columna lui Traian – date generale
Columna lui Traian este unul dintre cele mai vestite monumente ale Romei, Construita din ordinul împaratului Traian pentru a comemora victoria în campania sa de cucerire a Daciei, a fost inaugurata la 12 mai in anul 113.

Pentru români, Coloana are o semnificatie speciala: ea ilustreaza evenimentele istorice care au dus la formarea poporului român: cele doua razboaie ale dacilor cu romanii din 101-102 si 105-106 care au dus la cucerirea Daciei de catre armata romana condusa de Traian, transformarea ei într-o provincie romana si începutul procesului de romanizare. Columna lui Traian este ’’certificatul de nastere al poporului român’’.

Columna face parte dintr-un ansamblu imperial, Forum Ulpium – Forumul lui Traian (la nord de Forumul roman) si un cadou al lui Traian facut Romei.

Mai multe ansambluri anterioare din Roma, (ca Forumul Roman, cel al lui Iulius Cezar, al lui Augustus, Vespasian si Nerva) ocupasera întreaga suprafata plata disponibila între cele sapte coline ale Romei. Pentru a face loc unui nou ansamblu, un deal a fost complet înlaturat, nivelându-se solul între Capitoliu si Quirinal. Pe acest teren au fost înaltate doua cladiri semicirculare (numite exedra), o bazilica, doua biblioteci – una pentru volume latine si alta pentru volume grecesti, un arc de triumf, toate proiectate de faimosul arhitect Apollodor din Damasc. Coloana a fost realizata din marmura alba de Carrara (18 blocuri masive, cântarind 40 de tone) si pozitionata între cele doua mari biblioteci. A fost initial un monument topografic, înaltimea ei de aproape 40 de metri marcând înaltimea dealului care a fost dislocat, asa cum se poate citi pe o inscriptie: „ca sa arate înaltimea acestui deal si loc dinaintea construirii acestor marete monumente” – „ad declarandum quantae altitudinis mons et locus tantis operibus sit egestus”.

Coloana cu un diametru de 4 m este împodobita cu un cu un sir continuu de sculpturi – un basorelief în forma de spirala ce cuprinde 155 scene, cu 2500 figuri, care evoca scene din razboaiele daco-romane, între care si moartea viteazului rege Decebal, fiind unul din documentele cele mai pretioase din întreaga antichitate latina. În soclul coloanei a fost depusa în anul 117 urna cu cenusa împaratului Traian, azi disparuta, ca si statuia lui Traian din vârful Columnei, înlocuita astazi cu o statuie a Sfântului Petru.

Basorelieful prezinta scene de lupta din campaniile lui Traian împotriva dacilor din 101-102 (în partea de sus a columnei) si 105-106 (în partea de jos). Soldatii romani si daci sunt prezentati în timpul bataliei sau în timpul pregatirilor de lupta. Traian apare de 59 de ori în basorelief.

Pe Columna lui Traian, sculptorii au redat în cele mai mici amanunte scene realiste din lumea Traco-dacica, fiind atât de veridice încât si cele mai neînsemnate detalii vestimentare evoca dimensiunile sociale si geografice ale spatiului carpato-dunarean. Este de remarcat faptul ca în scena, în care Dacii negociaza pacea cu împaratul nu exista un interpret. Dialogul are loc direct, ceea ce dovedeste ca cele doua popoare - trac si roman - vorbeau limbi asemanatoare. Academicianul Louis Armand, vorbind despre miracolul românesc al pastrarii limbii latine, spune ca numarul redus de cuvinte cu caracteristice dacice se datoreaza faptului ca Traco-Dacii vorbeau o limba preromanica. Anticii cuprindeau sub numele generic de Traci o mare grupare de triburi înrudite pe plan social, etnic, prin forme de viata economica, politica, culturala si spirituala asemanatoare. La un moment dat, Tracia se confunda cu Europa însasi (si din acest mare trup se desprinde poporul Dacic ce cuprindea teritoriul tarii noastre si chiar mai mult).

Pe cuprinsul Peninsulei Balcanice, populatia traca vorbea aceeasi limba, cu variatii dialectice inerente, care puteau fi întelese de toti Tracii din spatiul sud-dunarean.

Privind columna, vedem obiceiuri care au ramas în traditia poporului nostru pâna astazi : constructia caselor de la munte, portul nostru popular - care este acelasi astazi ca si cel daltuit în piatra, pe columna -. Când Badea Cârtan, cioban din Cârtisoara, dupa o lunga calatorie pe jos, din satul sau pâna la Roma, ajunge sa-si vada visul - "Columna lui Traian" -, depune la baza ei o traista cu pamânt si un saculet cu grâul Daciei, apoi se culca si doarme la umbra Columnei. A doua zi, (Martie 1896), ziarele din Roma publica uimite, la vederea românului ardelean: "Un Dac a coborât de pe columna". Chipul si portul sau neobisnuit pentru ei, dar semanând aidoma cu Dacii de pe basoreliefuri i-au uimit peste masura pe cetatenii Romei.

Coloana a fost sursa de inspiratie pentru multe alte monumente. Înca din secolul 16 au fost realizate numeroase copii, dintre care unele s-au pierdut, dar altele se afla la Muzeul National din Stockholm, la Muzeul National de Antichitati Saint-Germain-en-Laye (copie comandata de Napoleon al III-lea pe la 1860, dupa ce Napoleon Bonaparte a esuat în planul sau de a aduce întreaga Columna la Paris), Muzeul Civilizatiei Romane din Roma.

În 1939, Statul Român a comandat o replica a Columnei unor mesteri de la Vatican, replica ce a fost terminata în 1940 (replica bazei Columnei a fost terminata în 1943), dar din cauza razboiului a ajuns în tara abia în 1967 si se afla la Muzeul National de Istorie al României. Aceasta copie este realizata din ciment alb amestecat cu praf de marmura, ceea ce o face sa arate aproape ca originalul. Fiecare bucata este asezata pe un piedestal, ceea ce permite dispunerea pe orizontala, dar nu permite asamblarea pentru a reconstitui originalul. Este singurul loc în lume unde, la o lungime de brat, se pot admira scenele din uriasul basorelief în spirala de pe Columna lui Traian.

Regele Decebal

Fiu al lui Scorilo, Decebal ocupa tronul Daciei într-un moment de accentuare tendintelor expansioniste ale Imperiului Roman, care-si stabilise frontiera pe linia Dunarii. În urma expeditiei dace din iarna anului 85-86, în sudul Dunarii, Roma organizeaza prima campanie în Dacia, în vara anului 87, comandata de Cornelius Fuscus, campanie care se soldeaza cu înfrângerea romanilor. În anul urmator, Decebal trebuie sa înfrunte o noua ofensiva romana, condusa de generalul Tettius Iulianus, care îi înfrânge pe daci în lupta de la Tapae. În anul 89 se încheie o pace de compromis între Imperiul Roman si Regatul Dac, prin care Decebal se recunoaste rege clientelar, in schimbul unor subsidii anuale si al unui ajutor tehnic. Decebal nu restituie insa nici toti prizonierii si nici insignele romane capturate in razboi. Se desfasoara un proces de centralizare a statului dac, armata este echipata si instruita, se ridica constructii civile si militare, îndeosebi în Muntii Orastiei, centrul regatului sau, se stabilesc relatii cu popoare si state inamice Romei.

Împaratul Traian
La 27 Ianuarie 98, urca pe tronul Imperiului roman, Marcus Ulpius Trajanus, urmând împaratului Nerva (96-98), care-l desemnase succesor la tron si coregent în Octombrie 97.

Viitorul Împarat Traian se nascuse în municipiul Italica din sudul Spaniei, în anul 53. Excelent militar si administrator eficient, Traian va deveni cel mai însemnat cuceritor roman dupa Caesar, fiind preocupat de granita Rinului si de pregatirea confruntarii cu Decebal (87-106), viteazul rege-erou al dacilor liberi.

Noul împarat considera ca înjositor tratatul de pace pe care împaratul Domitian (81-96) îl încheiase cu Decebal si - dupa modelul lui Catto care cerea distrugerea Cartaginei - îsi termina invariabil discursurile cu cuvintele "asa cum voi preface Dacia, în provincie romana".

Desigur, perspectiva transformarii unui teritoriu asa de bogat ca Dacia în provincie romana îi incita decizia. Dupa trei ani de pregatiri, Traian socoteste ca a sosit vremea cuceririi Daciei.

Primul razboi dacic (101-102). În primavara anului 101, Traian trece Dunarea pe doua poduri de vase. Lupta cu dacii se da la Tapae, în toamna anului 101, învingatori fiind romanii. Solia de pace trimisa de Decebal este respinsa, iarna - sosita mai devreme - punând capat ostilitatilor.

La începutul anului 102, importante forte dacice ataca prin Dobrogea provinciile romane sud-dunarene, Traian fiind obligat sa se deplaseze personal în zona. Batalia cu dacii se da la Adamclisi, în Dobrogea, încheindu-se din nou cu victoria romanilor. Încurajat de victorie, Traian reia, în vara lui 102, ofensiva din Dacia, înaintând spre Sarmizegetusa, capitala Daciei. Se dau mai multe batalii în care dacii, desi lupta eroic, nu pot opri pe romani. Decebal cere el însusi pace, în toamna lui 102. Istoricul razboaielor dacice, Dio Cassius Coccianus (155-236) precizeaza ca Decebal s-a obligat "sa înapoieze toate armele, masinile de razboi si mesterii primiti de la romani, sa predea dezertorii, sa darâme cetatile si sa paraseasca toate cuceririle facute în afara tarii sale …"

Traian anexeaza Imperiului o parte din Oltenia si Banatul, lasa garnizoane în centrele mai importante si revine la Roma, în Decembrie 102, unde serbeaza un binemeritat triumf, luând numele de "Dacicus".

Desigur, Decebal nu putea respecta tratatul prin care Dacia devenea o aparenta de stat. El se pregatea pentru confruntarea decisiva cu Roma, iar Traian era constient de aceasta, întarind linia Dunarii, cu castre în piatra, ca cel de la Carsium sau cetatea de la Barbosi. Cetatile Durostrum (Silistra) si Troesmis (Iglita) primesc puternice garnizoane romane si se creeaza noi centre urbane ca Nicopolis, în fata Zimnicei, Marcianopolis si Abritus, în sudul Dobrogei.

Din ordinul lui Traian, între 103 si 105, cunoscutul arhitect Apolodor din Damasc construieste un pod de piatra peste Dunare, la Dobreta (azi, Turnu Severin), lung de 1127 metri, picioarele lui fiind vizibile si astazi, când Dunarea este mai scazuta.

Al doilea razboi dacic (105-106). Traian lasa Roma la 4 Iunie 105 si, în fruntea unei armate puternice, trece Dunarea la Drobeta, în timp ce o a doua armata trece fluviul pe la Oescus. Cu forte reunite, Traian trece în Transilvania, pe la Turnu Rosu, si înainteaza spre Sarmizegetusa.

Atacat din mai multe directii - prin Banat, pe valea Oltului si prin Moldova - parasit de aliati, Decebal opune romanilor o rezistenta eroica în muntii Orastiei, ultimul act al epopeii dacice consumându-se în vara anului 106. Romanii ajung sub zidurile capitalei si patrund în cetatea careia dacii îi dadusera foc. Decebal, cu un mic grup, încearca o ultima tentativa de rezistenta, dar - vazând ca totul este pierdut - pentru a nu cadea de viu în mâinile romanilor, îsi ia singur viata, cu sabia sa, asa cum se vede si pe Columna lui Traian din Roma. Capul sau este adus lui Traian, care-l va trimite la Roma, pentru ca Senatul si poporul roman sa se convinga de moartea celui mai vajnic dusman din câti a avut vreodata Cetatea Eterna. Statul dac este desfiintat si o mare parte a Daciei devine provincie romana, cum consemneaza o diploma militara din 11 August 106, descoperita la Porolissum (azi Moigrad). Traian ramâne în Dacia pâna în primavara lui 107, pentru a lua personal masuri pentru organizarea noii provincii.

Serbarile de la Roma dupa cucerirea Daciei au durat 123 zile, cu participarea a 10 mii de gladiatori si 11 mii fiare salbatice. Prada de razboi a fost imensa, redresând visteria golita a Romei.

Doua monumente vor aminti, peste veacuri, victoria lui Traian asupra lui Decebal. Monumentul de la Adamclisi din Dobrogea, la 2 km. de viitorul municipiu Tropaeum Traiani, ridicat în anul 109, conform inscriptiei pusa de Traian si dedicat zeului Marte, va glorifica victoria din primul razboi dacic (101 - 102). Înalt de 40 m., decorat cu frize si metope ilustrând luptele dintre daci si romani, este cel mai de seama monument ridicat de romani la Dunarea de Jos. Se vad pâna azi, în apropierea localitatii Adamclisi, ruinele monumentului alaturi de care sunt expuse 54 din sculpturile care l-au împodobit.

Al doilea monument, de asta data ridicat chiar în inima Romei, în noul Forum, este Columna lui Traian.

In jurul anului 1574 un calugar spaniol numit Alphonso CIACCONE prezinta in premiera basorelieful sculptat pe Columna lui Traian, care înfatisa scene din cele 2 campanii militare in cucerirea Daciei.

Iata descrierea exacta a parintelui Ciaccone a primei scene din Columna lui Traian: "Resedinta lui Decebal era un palat magnific, decorat cu columne si portrete, probabil situat pe tarmul nordic al Dunarii, pe care împaratul Traian îl va ocupa ulterior, dând ordine sa se pastreze toata mobila regala. Momentul culminant este in timpul <> temporar încheiat in 102 A.D. intre Traian si Decebal. De-a lungul esplanadelor de sus ale palatului se putea vedea o presupusa statuie a însusi regelui Decebal, sculptura putând reprezenta in acelasi timp unul din marii sai predecesori, îmbracat in costumul national dacic. Poarta principala a palatului se vede ca era îndreptata spre Dunare. Frontul ei înfatisa trei tineri complet dezbracati, fiecare tinând câte o torta. Cel din mijloc avea aratatorul si bratul drept ridicate, carând torta cu mana stânga, aratând doua crucifixuri in mana dreapta.’’

Columna este o imensa enciclopedie de chipuri dacice, unica in contextul artelor lumii. Nicaieri un cuceritor nu a mai imortalizat cu atâta talent si pasiune o galerie atât de uriasa de chipuri stralucite a celor cuceriti. Curios este faptul ca fiecare dac de pe Columna are chipul sau distinct, de neuitat, iar legionarii lui Traian seamana unul cu altul de parca ar fi fost multiplicati dupa un tipar.

Iata câteva scene de pe columna si interpretarea lor:

Subiectul primei batalii dinte legiuni si daci este deschis cu scena unui dac adus ca prizonier la Traian. Este primul dac întâlnit de Traian dupa trecerea Dunarii. Desi este umilit de mâna care îl tine cu putere de coama, dacul are o pozitie demna (pozitia de lupta tipica dacilor) si o fata luminata, chiar straluminata. Lui nu-i pasa de umilinta, trupul lui iradiaza forta, iar ochii - inteligenta. Traian paleste în fata acestui dac care, efectiv, emite lumina. Este unul din cele mai expresive chipuri de pe Columna si faptul ca el este primul dac "aparut" în calea lui Traian ne sugereaza ca lucrul acesta nu este întâmplator.

Doua capete de daci i se arata lui Traian înaintea primei lupte dintre cele mai bune legiuni ale lumii de atunci si cetele de comati a lui Decebal. Zidurile masive si cavaleria, ineficienta la munte, domina si aceasta scena.

Prima lupta dintre comati, cei care luptau fara coifuri, si superarmata lui Traian se da undeva la Tapae (Portile de Fier ale Ardealului) în mai-iunie 101 AD. Nici un tarabostes nu este implicat direct în aceasta batalie teribila...

Lupta dintre comati si legiuni este vegheata de sub un palmier de Decebal.

Este o batalie crâncena, plina de dramatism. Realizarea geniala din punct de vedere artistic culmineaza cu pieta unui comati tânar, fara barba.

„Pieta" - cuvântul deriva din latinescul „pietas" si înseamna dragoste totala si loialitate absoluta. În italiana, apoi în franceza, cuvintele care s-au format - mila (compasiune, iertare) si cucernicie (pietate, fervoare) sunt adesea confundate. Însa în istoria artei, sensul cuvântului „pieta" este bine definit: el înseamna o statuie sau un tablou reprezentând-o pe Fecioara Maria tinând pe genunchi corpul lui Isus coborât de pe cruce. „Cea mai frumoasa opera din marmura de Carrara care poate fi vazuta la Roma si pe care nici un maestru nu ar executa-o mai bine" este sculptata de Michelangelo si se afla în biserica Sfântul Petru din Roma din anul 1500, când a fost terminata).

Într-o alta imagine putem vedea cum dacii se retrag organizat, fara panica, de pe câmpul de lupta al primei batalii. Traian sta într-o cetate cu palisada de lemn, in fata unor marete ziduri dacice, cu mâinile la piept, gânditor, nehotarât sa-i urmareasca pe daci. Soldatii romani aprind jos constructiile dace de lemn, dar partea centrala a scenei este dominata de masiva zidire de piatra din spate. In dreapta, dupa ziduri, putem vedea o constructie circulara si 6 capete cu masti, ridicate de-asupra zidurilor.

Pe Columna lui Traian numeroase scene redau supunerea populatiei dacice (barbati, femei, copii sau nobili si oameni de rând) în fata împaratului si a ostilor romane. Fata de multimea care se supune, cuceritorii manifesta clementa si întelegere. Nicaieri nu se vad scene cu acte de cruzime sau masacre ale populatiei. Nu apar scene de expulzare si deportare a dacilor din tara lor si nici tablouri de exterminare a populatiei civile care s-a predat învingatorului. Chiar scenele finale ale Columnei lui Traian prezinta un grup de daci escortati de soldati romani, probabil pentru a-i reaseza în teritoriile castrelor ca forta de munca aservita. Anumite scene controversate de pe Columna lui Traian, departe de a simboliza plecarea populatiei dacice din tara sa de bastina, arata de fapt întoarcerea acasa dupa terminarea ostilitatilor sau poate, mutarea ei fortata din zonele muntoase în regiunile mai usor de controlat de catre autoritatile civile si militare romane, clementa împaratului si a armatei romane victorioase fata de cei învinsi.


Warning: include(): open_basedir restriction in effect. File(/home/harrypotter/coduri/footer.php) is not within the allowed path(s): (/home/r42147educ:/usr/lib/php:/usr/php4/lib/php:/usr/local/lib/php:/usr/local/php4/lib/php:/tmp) in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/roma/columna.php on line 92

Warning: include(/home/harrypotter/coduri/footer.php): failed to open stream: Operation not permitted in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/roma/columna.php on line 92

Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/footer.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/roma/columna.php on line 92