Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/sesiune.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/etnogeneza_roman/etnogeneza_roman.php on line 2
Etnogeneza poporului roman
Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/header.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/etnogeneza_roman/etnogeneza_roman.php on line 10

Etnogeneza poporului roman
pagina realizata dupa un material trimis de Alexuta



Etnogeneza este procesul de formare a poporului roman si limbii romane. Poporul roman s-a format odata cu popoarele romanice printr-o dubla asimilare: daco-moesii au asimilat pe colonistii romani, apoi au asimilat cultura romana, romanizandu-se.

A doua asimilare s-a produs prin integrarea migratorilor (slavii) de catre daco-romani.

Pentru a demonstra formarea poporului roman si a limbii romane (care a fost un proces complex si de lunga durata) este necesar a demonstram: continuitatea autohtonilor, romanizarea si continuitatea daco-romanilor dupa retragerea aureliana din 271.

Romanii nu au nimicit populatia daca si in sprijinul acestei afirmatii stau numeroase marturii arheologice, epigrafice, hidronomia si toponimia Daciei romane. O marturie a continuitatii dacilor dupa razboaiele daco-romane o reprezinta chiar Columna lui Traian (actul de nastere al poporul;ui roman) pe care sunt infatisate scene ce reprezinta femei, copii, batrani retragandu-se in munti, in timpul razboaielor.

Istoricul Eutropius afirmase ca “Dacia a fost secatuita de barbati in timpul razboaielor daco-romane”. Scenele de pe columna dovedesc contrariul.

Dupa 106 e.n. Dacia a devenit provincie romana si aici au existat diferiti factori care au contribuit la procesul de romanizare.



Factorii romanizarii au fost:

  • colonistii romani – adusi din toata lumea romana sa populeze orasele si sa lucreze pamanturile. Colonizarea s-a facut masiv si organizat. Erau vorbitori de limba latina.
  • limba latina devine limba oficiala si este insusita si de daci.

    Alti factori au fost: armatele (legiunea a V-a Macedonica si a XIII-a Gemina), veteranii, urbanizarea, cultura si civilizatia romana superioare, s-au impus.

    Referitor la momentul 271, trebuie spus ca imparatul Aurelian a retras in 270-275 din Dacia, numai armata si administratia romana. Majoritatea daco-romanilor si-au continuat viata in tinuturile carpato-danubiene. Aceasta concluzie se intemeiaza pe logica istorica, dar si pe o serie de dovezi.

    La Biertan (jud. Sibiu) a fost descoperit un donariu care contine inscriptia in limba latina „Eu, Zenovius, am pus darul”, iar la Micia (langa Deva), a fost gasit un inel avand gravate cuvintele latinesti „Sa traiesti Quartine!”. Aceste inscriptii se adresau unei popoulatii care cunostea limba latina (daco-romanii). Cercetarile arheologice de la Sarmizegetusa au evidentiat ziduri construite in secolul al IV-lea, la Apulun si Porolissum au fost identificate morminte de inhumatie din sec. Al IV-lea, la Biertan, Bratei si Laslea pe valea Tarnavei Mari, s-a constatato vietuire neintrerupta daco-romanilor (inventarul apartine culturilor: Santana de Mures (sec III-IV) si Ipotesti Candesti (sec. VI-VII). Datand din sec III-IV, au fost descoperite tezaure monetare. (monede aur la Hunedoara)

    Lingvistica ofera dovezi convingatoare: termenii crestini din limba romana de factura latina: crestin, cruce, inger, biserica, Dumnezeu.

    Hidronimia pastrata de la daci s-a transmis ajungand in actuala limba romana putin modificata: Alutus=Olt, Crisius=Cris, Samis=Somes etc.

    Toate aceste marturii conduc la concluzia ca poporul roman s-a format pe teritoriul locuit de stramosii sai. Deci poporul roman s-a format la N si S de Dunare in spatiul carpato-danubiano-pontic, in regiunile de deal si munte. Procesul de formare a inceput in 106 si s-a incheiat in sec. VII-VIII-lea in urma simbiozei si sintezei dintre daci si romani.

    Dupa retragerea aureliana romanizarea a continuat prin raspandirea crestinismului, dar si prin legaturile comerciale. Imparatii Constantin cel Mare si Iustinian au readus sub controlul lor regiuni din nordul Dunarii.

    Constantin cel Mare construieste la Sucidava un pod peste Dunare, iar in timpul lui Iustinian este ridicata in acelasi oras o basilica.

    Odata cu poporul s-a format si limba romana. Latina populara + elemente traco-dacice (160-170 cuvinte) au dat nastere unei noi limbi, protoromana apoi limbii romana in sec. VII-VIII.

    Prin structura gramaticala si prin fondul principal de cuvinte, limba romana este o limba romanica (latina).

    Elementele traco-dacice la care se adauga influentele slave n-au schimbat caracterul roman al limbii romane. Cele cateva cuvinte pe care limba romana le are in comun cu albaneza (mal, mazare, viezure) sunt ramasite din fondul iliro-tracic.

    Tot romanic este si numele poporului roman – derivat de la latinescul Romanus.

    In Evul Mediu izvoarele istorice ii mentioneaza pe romani (vlahi, blachi, olahi) ca un popor distinct.

    Poporul si limba romana fac parte din romanitatea orientale. Cu privire la formarea poporului roman in sec XVIII-XIXlea din interese politice a aparut teoria imigrationista sustinuta de: Sulzer, Engel, R. Roesler.

    Aceasta teorie sustinea ca romanii s-au format la S de Dunare, in pen. Balcanica, alaturi de albanezi. De acolo ar fi emigrat la N de Dunare in sec. IX-XIII. Teoria este tendentioasa si nestiintifica.

    Pentru a raspunde acestei teorii a aparut teoria continuitatii sustinuta de reprezentantii Scolii Ardelene, de. Gh. Bratianu. A. D. Xenopol, N. Iorga.

    Ea combate cu argumente si izv. Istorice teoria imigrationista si sustine continuitatea romanilor. (argumente la fiecare teorie)



    Harta a fost preluata de la http://www.curierulconservator.com


    Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/footer.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/istorie/etnogeneza_roman/etnogeneza_roman.php on line 80