Site Search


Armata din teracota
pagina realizata de Darnick


In secolul al III-lea i.Cr., teritoriul actual al Chinei era impartit intre numeroase statulete numite "statele razboinice". Aceasta fragmentare politica era contrabalansata de o dezvoltare culturala relativ unitara, reprezentata de nume ilustre, precum Lao Zie si Confucius.

Doctrina lui Confucius le-a inspirat unora dintre conducatorii acestor state ideea realizarii unitatii statale a Chinei. Cel care a reusit acest lucru a fost stapanul statului Ch'in, cel mai agresiv dintre statele razboinice, care, in urma unor batalii sangeroase, le-a subjugat pe toate celelalte, in anul 221 i.Cr.

De la numele conducatorului Ch'in (Qin, in varianta engleza) deriva numele actual de China. Cruzimea cu care s-au purtat acele razboaie era exceptionala chiar si pentru epoca respectiva, cand, de exemplu, conducatorul Qin a ordonat decapitarea a 400.000 de prizonieri.

Consolidandu-si puterea, stapanul regatului Ch'in s-a incoronat ca imparat Shi Huangdi (primul imparat), formula rezervata doar zeilor si imparatilor mitologici. Imparatul Qin a centralizat puterea politica si a pus la punct un sistem birocratic, neereditar, care sa administreze imperiul. In procesul de subjugare a statelor invinse, Qin s-a bazat pe doctrina confucianista romovata de invatatii legalisti. Centralizarea, realizata cu metode brutale, s-a axat pe standardizarea codului de legi, pe proceduri birocratice, pe unificarea scrisului si a monedei si pe uniformizarea invatamantului si a gandirii in general. Pentru a-i reduce la tacere pe criticii legilor imperiale, imparatul i-a pedepsit sau i-a omorat pe majoritatea disidentilor confucianisti, iar cartile lor au fost confiscate sau arse. Concomitent, prin expeditii militare frecvente, au fost largite frontierele de nord si de sud ale imperiului.

Pentru a tine la respect invaziile barbare din nord, zidurile de aparare construite de-a lungul timpului de diferitele state incluse in imperiu au fost unite intre ele, realizandu-se celebrul Zid Chinezesc, lung de 5.000 de kilometri. Ceea ce numim azi Marele Zid Chinezesc este format, de fapt, din patru mari ziduri recladite si extinse in timpul perioadelor Han, Sui, Jin si Ming. Zidul se intinde de la localitatea Heilongjiang, din nord-est, pana in provincia Gansu, din nord-vest. Numeroase proiecte de lucrari publice au fost puse in aplicare, pentru a consolida puterea imperiala. S-au construit drumuri, s-au canalizat rauri si s-au irigat ogoare. Aceste activitati au necesitat o forta de munca uriasa si resurse importante, ca sa nu mentionez si masurile represive. Revoltele au izbucnit imediat dupa moartea primului imparat Qin, in anul 210 i.Cr. Dinastia sa s-a stins la mai putin de douazeci de ani de la triumful ei. Cu toate acestea, sistemul imperial initiat de imparatul Qin a trasat o cale pe care China o va urma in urmatoarele doua milenii.

Prima capitala a statului Ch'in a fost la Xi'an Yang. La 60 de km est de acest oras se afla una dintre minunile lumii - mausoleul imparatului Ch'in Shi Huangdi, primul imparat al Chinei. El a ordonat construirea acestui monument exceptional cand avea doar treisprezece ani. Dupa treizeci si sase de ani si cu ajutorul a 700.000 de muncitori constructori, mausoleul si armata din teracota a lui Ch'in reprezinta cea mai uimitoare minune a lumii.

In martie 1974, primaria din Yan Zhai a sapat un put in cautarea apei si a dat peste o figura din teracota in marime naturala, care reprezenta un razboinic, aflata la o adancime de 4,8 m. Descoperirile care au urmat au depasit si cele mai entuziaste visuri. Sub pamant se afla un intreg oras, cu ziduri de aparare exterioare si interioare, acoperite cu arama, un tron si jilturi pentru oficialii din guvernul imparatului, precum si un bogat tezaur de bijuterii si arme. Conform traditiei, imparatul fusese ingropat impreuna cu concubinele, cu obiectele si bijuteriile preferate si inconjurat de o armata care sa-l pazeasca pe lumea cealalta.

Armata din teracota este gazduita sub trei bolti imense. Prima bolta masoara 210 m lungime, 60 m latime si 6,5 m inaltime si este construita din lemn si pamant. Sub aceasta bolta se afla 6.000 de figuri de razboinici in marime naturala si cai aranjati in formatie de lupta rectangulara. Soldatii au in jur de 1,80 m inaltime, poarta casti si armura. Ei sunt inarmati cu sabii, lanci, arbalete, securi, arcuri si sageti. Fiecare razboinic are o expresie faciala si o identitate diferita. Caii, in marime naturala, sunt inhamati cate patru la un car de lupta. Avangarda este formata din trei randuri de 70 de razboinici. Urmeaza 38 de randuri de razboinici, care formeaza corpul principal de armata. Deasupra acestei bolti s-a ridicat un dom modern care sa protejeze tot ansamblul.

Descoperite in 1976, bolta a doua si a treia adapostesc razboinici si care de lupta din lemn. Bolta a doua contine patru unitati separate de care de lupta, cavalerie, arcasi si pedestrasi. Cele doua aripi ale armatei de arcasi cuprind carele de lupta, pe dreapta, si cavaleria, pe stanga.

Bolta a treia este mai degraba o galerie decat o armata. Pe langa razboinici, contine numeroase arme de aparare si un car de lupta din lemn, tras de patru cai magnifici din teracota. Structura acestei galerii si alinierea soldatilor sugereaza ca este vorba despre cartierul general al trupelor din bolta intai si a doua. Sapaturile nu s-au incheiat inca, iar sarcofagul imparatului nu este deschis dintr-o superstitie. In scrierile chinezesti antice se mentioneaza ca, in clipa cand se va deschide mormantul imparatului Ch'in, China se va dezmembra.

Antica armata chineza din teracota a fost considerata de catre Natiunile Unite ca parte a mostenirii culturale a lumii intregi, motiv pentru care incarcatura istorica unica trebuie prezervata pentru posteritate. Timp de 2000 de ani, cat a stat ingropata in nisip, armata din teracota a fost perfect protejata. Din cauza expunerii la aer, la temperaturi crescute si umiditate si, probabil, din cauza milioanelor de oameni care viziteaza anual muzeul, aceste relicve pretioase sunt amenintate de atacul fungilor, care se dezvolta pe suprafata teracotei. Laboratoarele de cercetare biologica au identificat 20 de specii de fungi. Responsabilii chinezi au apelat la firme specializate, pentru protejarea armatei din teracota de atacul fungic.

Cercetatorii au efectuat primele teste asupra fragmentelor de teracota infectate si au stabilit ca, prin utilizarea unei combinatii de substante antifungice, se poate asigura protejarea teracotei impotriva atacului fungic, o data cu asanarea solului din muzeu si reducerea sporilor din atmosfera. Cercetatorii care au realizat formula substantei antifungice au donat tehnologia si produsele necesare salvarii acestui monument. Gratie eforturilor combinate ale cercetatorilor, armata din teracota va renaste, ferita de deteriorare.


1 user online
Useri autentificati: