Site Search


Salzburg, o bijuterie a Austriei
pagina realizata cu materialul trimis de Ana_ay2


Desi este un stravechi oras al sarii – cum se traduce numele sau german (care se datoreaza exploatarii si comercializarii bogatelor zacaminte de sare din apropierea urbei) – Salzburg isi bazeaza existenta, dezvoltarea, renumele si marea sa importanta in istoria zonei, pozitiei sale la rascrucea drumurilor care, trecand Muntii Alpi, unesc centrul cu vestul Europei. Ca urmare, exploatarea hotelurilor, a hanurilor si a popasurilor, serviciile, in primul rand turistice, pentru numerosii calatori in trecere prin “pasul Salzburgului” reprezinta de lulte secole principala sursa de venituri a locuitorilor. Dupa 1623, cand si-a deschis portile Universitatea, mare “producatoare” de teologi si turisti, acestor servicii li s-a adaugat, cu mare pondere economica, si gazduirea numerosilor studenti.

De-a lungul timpului s-au construit aici castele, palate, catedrale, biserici si alte cladiri monumentale, unice prin frumusete, care au supravietuit si chiar au renascut din grelele incercari ale istoriei si care fac astazi din Salzburg o bijuterie de civilizatie urbana, o podoaba de pret a Tirolului austriac, pe masura splendoarei asezarii sale naturale.

Salzburg inseamna mai multe orase intr-unul, cel al bisericii catolice, cu monumentele sale de cult, cel al artelor plastice, mari si mici, si, nu in ultimul rand, cel al muzicii.

Deseori aceste orase interfereaza sau se dezvolta unul din altul. Si pentru a le distinge personalitatea si pentru a trai plenar experienta unica a vizitarii lor, turistul trebuie sa apeleze, pe langa ghiduri, la cartile de istorie si la cele de muzica, precum si la albumele de arta.

Incursiune in istorie
Asezarea de pe malurile raului Salzach este mentionata pentru prima oara in istorie, in vremea imparatului Claudius, in primul secol al primului mileniu, cand a fost ridicata la reangul de municipium, sub denumirea de Juvavum. Orasul si-a pastrat numele roman pana la finele veacului al VIII-lea, cand se folosea deja, de o buna vreme, si numele nou – Salzburg, biruitor in cele din urma, ca si limba germana, asupra limbii latine.

La cumpana secolelor al VII-lea si al VIII-lea, Rupert, episcope de Worms si ruda a Merovingienilor, regii francilor, a intemeiat, aici, Manastirea Sfantul Petru, cea mai veche din Austria (basilica romanica refacuta in secolele XVII-XVIII, ce poate fi vazuta in Piata Catedralei).

Orasul Salzburg a fost daruit misiunii crestine infiintate in vale, careia, apoi, ducii bavarezi, stapani ai acestor tinuturi, i-au donat proprietati funciare, intinse si bogate. Opera lui Rupert a fost continuata de irlandezul Virgiliu, care a patronat construirea primei catedrale din Salzburg, o opera monumentala.

In 798, provincial Salzburg a fost ridicata la rang de arhiepiscopat, ca dovada de incredere a imparatului Carol cel mare in episcopul de atunci, Arn. Arhiepiscopii de Salzburg au dobandit apoi si putere laica de administrare a averii considerabile a acestei provincii, care s-a largit si dezvoltat mult, in cursul Evului Mediu, prin donatii ducale si regale. Ca un semn al acestei puteri, Salzburg a primit, in 996, dreptul de a emite moneda proprie.

In 1060, pe creasta unei coline de 542 m, care domina orasul, arhiepiscopul Gebhard a pus temelia fortaretei Hohensalzburg, care a fost pana in secolul al XV-lea resedinta conducatorilor religiosi ai provinciei. Acest ansamblu de bastioane, ziduri si incaperi bogat decorate, in stil gotic, la care si-a adus contributia fiecare din lungul sir de arhiepiscopul care au locuit aici, sta in picioare pana in zilele noastre si ofera turistilor care ajung aici, pe platformele de la inaltime, o splendida panorama asupra orasului.

Arhitectura baroca
Pe la 1200 a fost construit marele dom, cu cinci nave, la vremea sac ea mai mare constructie romanica din intregul spatiu lingvistic german. Dupa 1600, acest dom romanic, avariat grav de incendiile abatute asupra orasului, ca si numeroase alte cladiri vechi au fost sacrificate de arhiepiscopul Wolf Dietrich de Raittenau, pentru a se putea incepe reconstructia, in stil baroc, a orasului. Asa se face ca la Salzburg au fost ridicate, de catre arhitecti italieni, primele constructii mai importante ale barocului timpuriu austriac, intre care noul Dom, opera lui Santino Solari. Aceasta catredala impunatoare poate fi vizitata, ca si muzeul Domului, tezaurul si galleria de arta si miniature, in Piata Domului din Salzburg.

Palatul residential al arhiepiscopatului, situate in Rezidenzplatz (unde poate fi admirat si celebrul Glockenspiel – Turnul orologiu, cu cele 35 de clopote turnate la Anvers, si poate fi audiat spectacolul musical al ceasului din turn), a fost terminat de arhiepiscopul Paris Londron pe la mijlocul secolului al XVII-lea.

Aceluiasi print al Bisericii i se datoreaza noile fortificatii ale orasului (menite sa-l apere mai bine, in cursul Razboiului de 300 de ani), braul de bastioane, dupa metoda venetiana, si santurile semicirculare care au inlocuit zidurile crenellate medievale.

Resedinta arhiepiscopului a continuat sa fie perfectionata si largita conform principiilor urbanistice baroce pana spre mijlocul secolului al XVIII-lea.

O alta importanta opera de arhitectura baroca este Palatul Mirabell, terminat de arhiepiscopul Dietrich von Rattenau la inceputul sec. al XVII-lea si mult imbogatit din punct de vedere artistic in deceniile si secolele urmatoare. Impreuna cu parcul din jur, cu impresionante ornamente florale, cu statui si bazine, si muzeul de arta baroca amenajat acum acolo, Mirabell este azi una dintre marile atractii turistice ale Salzburgului. Dupa 1818, palatal, deteriorate in urma unui incendiu, a fost recladit de arhitectul Peter Nobile, in stil neoclassic.

Orasul lui Mozart
Salzburg a fost un oras al muzicii cu multe sute de ani inainte de Mozart. Muzica facea parte integranta din viata locuitorilor sai, de la nobili la oameni de rand. Cele 25 de biserici ale orasului isi insoteau vecerniile cu sunete de orga, catedrala avea orchestra si un celebru cor de sopranisti. (In 1617 s-a reprezentat la Salzburg, pentru prima oara in Austria, o opera italiana). La fiecare colt de strada se auzeau cantecele populare tiroleze. In multe dintre casele orasului se facea muzica.

Dar numai aparita lui Mozart a dat orasului muzicii faima si stralucire. Titlul cel mai de pret al Salzburgului este, acum, acela de a fi locul de obarsie al unui geniu al muzicii.

O multime dintre locurile, colturile si chiar privelistile Salzburgului sunt legate astazi de numele, de viata si de opera lui Mozart. Casa cu nr.9 din Getreidegasse, in a carei mansarda s-a nascut, in dupa-amiaza zilei de 27 ianuarie 1756, Wolfgang Gottlieb (Amadeus) Mozart, este muzeul memorial.

Sala de festivitati din cadrul resedintei arhiepiscopului, unde in cadrul concertului din noaptea Anului Nou 1761, baietelul de 6 ani neimpliniti si-a dat pentru prima oara masura geniului sau – dirijand corul si orchestra Curtii si improvizand la vioara si orga o muzica nemaiauzita pana atunci – a fost transformata, inca din 1841, in Mozarteum (sala a fost restaurata in 1914). In 1842, marelui salzburghez I s-a ridicat statuie.

Festivalurile Mozart au inceput sa se desfasoare in oras din 1877, dar abia in vara anului 1917 poetul si dramaturgul Hugo von Hofmanstahl a initiat Asociatia Festivalului Salzburg si a anuntat pregatirea unui festival anual, pentru care asezarea ofera un minunat cadru. Realizarea propriu-zisa a acestui festival a inceput dupa incheierea Primului Razboi Mondial. Programul contine, pe langa reprezentarea de opera (ale lui Mozart, inainte de toate, si cele ale lui Richard Strauss), concerte si serate de lieduri. Un specific deosebit l-a conferit, inca de la primele editii, montarea celebrei piese a lui Hofmanstahl – “Jederman”, in regia lui Maz Rheinhardt, in spatial din fata Domului, excellent décor pentru acest mister medieval in transcriptie moderna.

Acestui medieval de vara i s-au alaturat, peste cateva decenii, festivalul de Paste, inaugurat in 1967 de Herbert von Karajan, un alt celebru musician austriac.


1 user online
Useri autentificati: