Site Search


New York, capitala nedeclarata a lumii
pagina realizata cu materialul trimis de Ana_ay2


Probabil, cel mai faimos oras din lume, New york City, a reprezentat, de-a lungul vremii, un adevarat miraj, un El Dorado pentru nenumarati aventurieri, oameni sarmani, familii disperate, oameni de cultura, stiinta sau afaceri.

In acest fel, metropola situate la aproximativ 74 longititudine estica si 41 latitudine nordica, a devenit cea mai cosmopolita asezare umana. Incepand cu primii ani ai secolului 20, modificarile demografice, mai mult decat asezarea geografica, au constituit cheia schimbarilor din viata economica, culturala si politica a New York-ului. Daca la inceput New York era un oras dominat de colonisti olandezi, treptat a devenit un oras englez, apoi irlandez, apoi irlandezo-italiano-evreiesc, apoi numarul de locuitori afro-americani a crescut, ca,in present, sa existe o puternica afluenta de portoricani. Inca din 1870, orasul atinge cifra de un million de locuitori, din care nu mai putin de 400 000 erau nascuti in afara limitelor citadelei. Impactul cresterii demografice a fost resimtit din plin dupa anul 1920, cand, odata cu dificultatile economice, a inceput sa creasca si rata criminalitatii. De altfel, New York este renumit si sub aspectul insecuritatii in care traiesc locuitorii sai.

Rand pe rand, imigrantii evei din Estul Europei, afro-americani si portoricanii au fost blamati pentru numeroasele crime, jafuri si violuri ce aveau loc in trecut. Cockteilul demografic, a dezvaluit insa si animozitati intre diferite comunitati. Sosirea imigrantilor irlandezi in oras a trezit sentimente anticatolice, iar cea a imigrantilor evrei, sentimente antisemite, dar exista antipatii vadite intre afro-ame-ricani (populatia de culoare) si portiricani, intre germani si irlandezi. Combinatia exploziva de rase si nationalitati s-a transformat de putine ori in ciocniri sangeroase, iar in prezent se poate spune ca exista o armonie relativa. In acelasi timp, securitatea cetatenilor orasului s-a imbunatit extraordinar de mult. Ziarele publica statistici in care scaderea ratei criminalitatii este cu adevarat spectaculoasa. Intr-adevar, in multe parti ale metropolei, pe strazi, in parcuri sau intersectii sute de echipaje de politie patruleaza regulat.

Central Park, altadata a veritabila Mecca a vagabonzilor, a crsatorilor sau a celor certati cu legea, este astazi o superba oaza de recreere, mult mai sigura decat alte parti ale orasului. Zeci de mii de oameni exerseaza si practica zilnic jogging-ul, ciclismului, skate-boardining-ul, tenisul. softball (un fel de baseball cu o minge mai usoara), hipismul, plimbarea cu barca sau alergatul pe patine cu rotile. Sambata si duminica, nenumaratii pasionati ai dansului si muzicii se strang in grupuri pentru a se desfata cu melodiile preferate. Metropolitan Opera, Filarmonica si diverse teatre prezinte spectacole gratuite, incheiate cu focuri de artificii. Pe lacurile din Central Park am putea vedea cocori, egrete, gaste si rate salbatice, lebede. Se spune ca, fara cele aproape 100 de hectare ale Central Park-ului, new-yorkezii ar innebunii de tot.

Central Park este in intregime un parc artificial. El a fost proiectat si inaugurat in 1857, de Frederick Law-Olmsted, superintendentul parcurilor din New York. Insula de verdeata este dispusa in toata partea centrala a insulei Manhattan, si este un adevarat monument de indemanare umana. Mii de locuitori ai terenului destinat parcului au fost mutati, mlastinile au fost drenate, milioane de metri cubi de sol au fost transportate si nivelate, au fost plantati mii de arbori si arbusti, tone de roca si bolovani au fost distribuite pe intinsul parcului. Lucrarea a durat 16 ani, iar la inceput se putea vizita doar mergand cu sareta. Si astazi, amatorii de senzatii hipice pot alege o astfel de plimbare.

Sunt multe de spus despre New York City. Orasul este compus din cinci cartiere principale: Manhattan, Brooklyn, Queens, Bronx si Staten Island, fiecare avand, la randul lor, districte. Manhattan-ul este cel mai renumit cartier al New York-ului si poate cel mai celebru centru financiar, comercial si cultural din lume. El adaposteste multe pucte de interes, cum ar fi Theatres District, cu lunga strada Broadway, districtul financiar Wall Street, zgarie-norii Empire State Building, Chrysler Building, Trump Tower, cartierul general al Natiunilor Unite, muzeele Metropolitan de Arta Moderna, universitatile Columbia si New York, cartierele Chinatown, Little Italia, Chelsea, Soho (in Manhattan se afla si World Trade Center).

Cel mai renumit dintre cartierele New York-ului dupa Manhattan, este Brooklyn. Acesta ofera minunate privelisti panoramice ale Manhattan-ului si fluviului Hudson, dar pe cele 300 de kilometri de coasta. Cele mai mari vase de razboi americane au fost construite in atelierele navale din Brooklyn, iar podul care leaga insula Manhattan de cartier este unul dintre cele mai spectaculoase de acest fel. Queens continua, la nord de Brooklyn, sirul de cartiere new yorkeze. Cu cele doua sute de kilometric patrati, Queens a devenit un bastion al clasei mijlocii, un bazin de acumulare pentru cei care au lasat atmosfera deteriorate a Brooklyn-ului, Bronx-ului sau Manhattan-ului. In Queens, oamenii gandesc despre ei ca apartinand, in primul rand, districtului, apoi, cartierului, si doar in final, orasului. Aici se gasesc celebrele terenuri de tenis Flushing Meadows, o importanta comunitate greceasca si o mare parte a comunitatii romanesti. (districtul Astoria).

La nord de Queens, isi face loc The Bronx, un cartier prepondet afro-american, portorican si jamaican prin componenta lui demografica. Cartierul The Bronx a devenit scena uneia dintre cele mai dramatice conflicte urbane din S.U.A. Faimos prin cladirile sale in ruina, magazinele si localurile rau famate, mizeria si rata crescanda a criminalitatii, vanzatorii si consumatorii de droguri care locuiesc in locuinte abandonate, The Bronx este totodata gazda Universitatii Fordham, a stadionului Yankees si a Gradinii Zoologice, una din cele mai mari din lume.

Staten Island este complet izolat de celelalte cartiere. Situat in Sudul insulei Manhattan si legat de aceasta prin renumitul Staten Island Ferry, cartierul este singurul aflat in plina expansiune demografica si urbana. Linia de ferry boat, care leaga cele doua insule, este una dintre cele mai solicitate de turistii doenici sa admire Statuia Libertatii (de pe insula Liberty, situate intre cele doua surate mai mari), sau uimitoarea silueta a Manhattan-ului. Statuia Libertatii comemoreaza prietenia dintre popoarele american si cel francez. Fondurile si constructia au fost contributia Frantei. Unul dintre cei care au contribuit la asamblarea colosalei statui a fost si inginerul Eiffel. Constructia a durat zece ani, iar in 1885, cei 46 de metri ai statuii au fost dezasamblati si transportati spre New York City. Piedestalul, proiectat de americanul Richard Morris Hunt, a fost adaugat ulterior.

De-a lungul anilor, torta a suferit unele modificari, incluzand convertirea la electricitate, iar primul administrator al statuii (Biroul Farurilor), i-a conferit o importanta in navigatie. Astazi cei 93 de metri de piatra si otel, reprezentand o femeie ce tine in mana dreapta ridicata o torta, iar in cea stanga. Declaratia de Independenta a Statelor Unite, au fost inclusi pe lista monumentelor UNESCO, fiind simbolul intregii Americii.


1 user online
Useri autentificati: