Site Search


Muntele Fuji
material de Alexapotter



Muntele Fuji este atractia turistica numarul 1 din Japonia, oferind un peisaj natural de exceptie nemaivazut nici unde in lume. Dar Fuji nu este numai un punct turistic al epocii moderne, ci a jucat un rol important de-a lungul istoriei Japoniei, atat strategic, cat si, mult mai important, din punct de vedere cultural.

Cultura generala
Muntele Fuji nu este un simplu munte, ci este un vulcan si inca un vulcan activ, situat in partea sudica a insulei Honshu, in nordul peninsulei Izu si la vest de Tokyo, in provincia Yamashita. Inconjurat de o zona deluroasa, iese in evidenta prin inaltime (3.776 metri), dar si prin forma sa conica. Din orice unghi ai privi, muntele Fuji este aproape identic, astfel ca, atunci cand te afli la poalele sale nu-ti dai seama in ce parte a sa esti.

Craterul sau are un diametru de 600 metri si contine 3 focare: Komitake, Ko-Fuji si tanarul Shin-Fuji. Ultima eruptie a avut loc in decembrie 1707 si a durat pana in ianuarie 1708, cenusa si fumul atingand si Tokyo (Edo la aceea vreme). La ora actuala, muntele Fuji este privit de geologisti ca un vulcan dormitand.

Japonezii privesc acest munte ca pe un munte sacru, fiind si la ora actuala un punct principal de pelerinaj. Inainte de aparitia budismului in Japonia, accensiunea in haine albe pe muntele Fuji era un fel de obligatie pentru cei ce alegeau calea pocaintei in religia shinto. Dupa introducerea budismului in Japonia, muntele Fuji si-a schimbat si el religia, dintr-un totem al shintoismului intr-unul budist, dar statutul a ramas neschimbat. Muntele Fuji este inca privit ca o reincarnare a unui zeu, din aces motiv orice adresare verbala sau scrisa a acestui munte se termina cu sufixul -san sau -sama.

Pana la sfarsitul secolului XIX, femeilor nu le era ingaduit sa urce pe acest munte. Pentru ele si pentru cei care nu puteau urca din motive de slabiciuni fizice, au fost construite mici dealuri care au primit forma muntelui Fuji, ca o replica a realului.

Intre 200.000 si 400.000 de oameni urca anual acest munte. Insa, sezonul pentru catararea pe muntele Fuji este doar o perioada foarte scurta dintr-un an, o luna si jumatate, de la mijlocul lunii iulie pana la sfarsitul lui august, iar in restul anului nici profesionisti nu se incumeta datorita conditilor dure, precum si a vremii urate. Insa in aceasta perioada se poate vedea zilnic o coada imensa de pelerini, turisti, sau doar curiosi. Exita 4 “carari”, care in weekend majoritatea sunt pline de lume, nemaivorbind de cele mai cautate (pe pertea estica a muntelui, dinspre Tokyo). Majoritatea cataratorilor uraca pana la nivelul cinci cu autobuze sau cu masini, iar din acest punct, urmand calea Kawaguchiko urca timp de 5 ore pana la atingerea varfului. Coborarea se realizeaza de obicei pe cararea Subashiri si dureaza aproximativ 3 ore.

Motivele pentru care doresc sa ajunga in varful muntelui se spune ca sunt: perisajul fantastic al rasaritului si apusului, precum si dorinta de a fi urcat acest munte sacru pentru cel putin o data in viata.

In 1936, zona muntelui Fuji, precum si a lacului Hakone si peninsula Izu au fost declarate zone protejate, parcuri nationale.


1 user online
Useri autentificati: