Site Search


Despre lanturile muntoase ale planetei
pagina realizata dupa un material trimis de Ana_ay2


MUNTII
Lanturile muntoase se formeaza la intalnirea dintre doua placi litosferice. Aceste fenomene, care se pot desfasura in miliarde de ani, au avut loc de-a lungul diferitelor ere geologice si continua si astazi. Munti vechi, ca Masivul Armorican, au fost aplatizati prin eroziune. In schimb, cei din lanturile mai recente, ca Alpii sau Himalaya, au ramas inalti.


Cum se formeaza un lant muntos
Intalnirea dintre doua placi litosferice determina comprimarea si ingrosarea litosferei, fenomen care da nastere unor munti. In functie de natural or, miscarile litosferice creeaza doua tipuri de lanturi muntoase. Unul provine din alunecarea unei placi oceanice sub o placa de tip continental. In acest caz se formeaza un lant de subductie, dupa cum urmeaza: ajunsa la o anumita adancime, placa oceanica se topeste. Rocile topite (sau magma) se ridica la suprafata, unde creeaza vulcani. Apoi, se pot produce fenomene de compresie care produc cute, incalecari (sariaje), si, in cele din urma, inaltarea reliefului. Este cazul Cordilierei Anzilor din America de Sud. Al doilea tip delant muntos provine din coliziunea a doua placi continentale.

O parte din crusta continentala a uneia dintre placi aluneca peste cealalta. Astfel, se formeaza un lant de coliziune, cum este Himalaya. Cutele, faliile si sariajele deformeaza ocile, dar amploarea deplasarilor poate fi mult mai mare decat in cazul lanturilor de subductie. Astfel, surectia reliefului este provocata intotdeauna de o miscare orizontala a placilor.


Cordiliera Anzilor, un lant de subductie
Cordilera Anzilor este un lant de munti care se intinde pe 8 000 km, din Columbia in Chile, trecand prin Ecuador, Bolivia si Peru.

Multe varfuri de munti din Anzi depasesc 6 000 m. De la Aconcagua, cel mai inalt varf al cordilierei (7 000 m), pana pe fundul fosei oceanice, diferenta de nivel este de aproximativ 14 000 m, pe o distanta de mai putin de 150 km.

Cordiliera Anzilor este in realitate constituita din doua lanturi aliniate unul langa altul: cordiliera occidentala si cordiliera orientala. Aceste lanturi marginesc platouri inalte, acoperite in unele locuri de lacuri, ca Lacul Titicaca.

Cordiliera occidentala este situate pe verticala unei zone de subductie, la marginea Oceanului Pacific. Aceasta zona de subdustie, nascuta in urma cu 180 de milioane de ani este inca active, dupa cum o dovedeste intense activitate vulcanica si numeroasele seisme. Aici, placa Nazca aluneca sub placa pe care se afla continental sud-american. Fenomenul se produce la nivelul fosei Chile-Peru, care atinge in unele locuri o adancime de 8 000 m.

Placa oceanica se incalzeste pe masura ce aluneca sub continental American. Rocile care o alcatuiesc, cat si cele ale placii continentale, se topesc in cele din urma, dand nastere magmei, care urca la suprafata. Astfel se explica prezenta unor numeosi vulcani inca active, ca vulcanul Misti, cu o inaltime de 5 840 m.

Cand a inceput fenomenul de subductie, crusta continentala sud-americana s-a intins. S-au format depresiuni care au fost invadate de mari intinderi de apa. In acest fel au aparut platourile inalte.

Cordiliera orientala nu este vulcanica. Formele sale de relief se datoreaza apropierii a doua placi, care au comprimat crusta continentala.

Aceasta miscare a antrenat formarea de cute si da incalcari de teren, inaltand incetul cu incetul lantul muntos.


Alpii
Istoria lantului muntos al Alpilor incepe prin deschiderea si, ulterior, inchiderea unui ocean, Oceanul Alpin. Ea a continuat prin coliziunea a doua placi, fenomen care a dat nastere lantului muntos.


Oceanul Alpin
Acum 200 milioane de ani, Europa si Africa erau unite intr-un singur continent, Pangea. Deschiderea Atlanticului, acum aproximativ 160 milioane de ani, a impins Africa spre est si a provocat o rupture mare intre placa Africana si placa europeana. Aceasta ruptura a dat nastere unui ocean, Oceanul Alpin. Acum aproximativ 100 milioane de ani, miscarea Africii s-a inversat. Africa a urcat spre nord, ceea ce a provocat o convergenta intre placa Africana si placa europeana. Atunci a avut loc o subductie: litosfera oceanica europeana a alunecat sub placa Africana.


Pe varfurile muntilor din adancul oceanelor
Acum 40 milioane de ani, cand Oceanul Alpin a disparut, placa Africana si cea europeana au intrat in coliziune. Masele continentale s-au incretit, s-au incalecat si s-au inaltat, dand nastere Alpilor. Acesta este motivul pentru care astazi, la o altitudine de mii de metri, pasim uneori pe roci ale vechii cruste oceanice, ofiolitele. In prezent, miscarile de compresie continua: surectia este mai puternica decat eroziunea, estimandu-se ca masivul Mont Blanc se inalta cu 1 mm pe an.


Himalaya
In Asia, lantul Himalaya formeaza un arc muntos cu o lungime de 2 500 km, situate in nordul Indiei. Acest lant, cel mai inalt din lume, este, la fel ca si Alpii, rezultatul a doua mecanisme de formare: o subductie, urmata de o coliziune.


Deriva Indiei
Acum 200 de milioane de ani, India era unita cu Africa si era separata de Asia printr-un ocean (Tethys). Acum 110 milioane de ani s-a produs o subductie ocean-ocean intre India si Asia, care se apropiau una de alta cu o viteza de 10 cm pe an. Apoi, crusta oceanica a alunecat la nord sub Asia, in timp ce la sud a urcat peste India: din acest motiv putem gasi pe varfurile din Himalaya roci din vechea crusta oceanica, ofiolite, ca in Alpi.


O coliziune gigantica
In urma cu 45 milioane de ani, cand intreaga crusta oceanica s-a scufundat, India si Eurasia au intrat in coliziune. Aceasta coliziune a incretit si inaltat masele continentale.

Acum aproximativ 25 milioane de ani, compresia a continuat si s-au produs importante rupture in regiunea Indiana, mult mai la sud de zona propiu-zisa de coliziune.

Mari sariaje au provocat suprainaltarea rocilor, inaltand astfel relieful. Acestea au creat lantul Himalaya, ale carui cele mai inalte varfuri depasesc 8 000 de metri.

Se estimeaza ca, dupa coliziune, cele doua continente, care au continuat sa se deplaseze, s-au mai apropiat cu 2 000 km, cu o viteza de 5 cm pe an. Toata aceasta parte a Asiei este o zona unde se produc frecvent seisme; anumite varfuri ontinua sa se inalte cu aproximativ 5 mm pe an.


BIBLIOGRAFIE
Pamantul, o planeta activa, enciclopedia Rao, 1998


1 user online
Useri autentificati: