Site Search


Cutremure, Tsunami, si alte efecte
pagina realizata dupa un material trimis de Ana_ay2



Seisme
Seismele sunt legate de miscarile placilor litosferice si se produc in special la limita dintre placi. Ele corespund eliberarii violente de energie care provoaca unde seismice. Efectele catastrofale ale cutremurelor de pamant se datoreaza acestor unde.


Originea seismelor
Miscarile placilor litosferice supu rocile la tensiuni enome. Rocile rezista pana la o anumita limita, dupa care se rup brusc. Atunci are loc o eliberare de energie care da nastere undelor seismice ce zguduie solul si antreneaza o deplasare a rocilor de-a lungul faliilor.


Repartitia seismelor
Focarul seismului este locul in care acesta se naste, iar epicentrul, punctual de la suprafata Pamantului situate pe verticala fata de acest focar. Focarele seismelor sunt situate:

  • in crusta terestra, pana la o adancimede 20 km in regiunile continentale si la cativa kilometric sub fundul marii (la nivelul faliilor transformate sau al dorsalelor oceanice); ele se afla deci, oarecum la suprafata.
  • in interiorul placilor in curs de subductie, unde seismele se produc chiar si la o adancime de 700 km.


    Undele seismice
    In cursul unui seism, ruperea violenta a litosferei da nastere unor vibratii: undele seismice. Se disting doua categorii principale de unde.

    Undele P, numite “primare”, se produc primele, sunt longitudinale si se propaga in toate mediile (roci, oceane, atmosfera). Ele provoaca vuietul surd al seismelor.

    Undele seismice S, numite “secundare”, sunt unde transversale; ele transmit numai in mediile solide, respective in roci. Ajunse la suprafata, ele provoaca cele mai multe distrugeri terenurilor si constructiilor.


    Studierea si masurarea seismelor
    Seismografele inregistreaza undele P si S, permitand calcularea vitezei lor de propagare. Viteza depinde de natura rocilor pe care le tranversaza undele. Modificarea traiectoriei lor reflecta atat discontinuitatea straturilor, cat si limitele dintre doua stature diferite de roci. Inregistrarea acestor acestor date face posibila atat studierea seismelor, cat si a structurii planetei noastre.

    Multa vreme, intensitatea seismelor a fost apreciata in functie de distrugerea de imobile si a panicii provocate. Ulterior, geofizicienii au stability scari de intensitate legate direct de enrgia emisa de seism.

    Cea mai cunoscuta scara este Richter (1935), bazata pe amplititudinea undelor S. Ea cuprinde mai multe grade (numite magnitudini). Fiecare grad corespunde multiplicarii cu aproximativ 30 a ecergiei seismice eliberate: un seism cu magnitudinea 8, de exemplu, elibereaza o anegie egala cu treizeci de seisme de magnitudinea 7.

    Putine seisme au o magnitudine mai mare de 8 sau egala cu aceasta valoare. Cea mai mare magnitudinecunoscuta este 8,6 (Shaaxi, China, 1920). In schimb, aproape 70% din seisme au o magnitudine cuprinsa intre 6 si 6,4.


    Consecintele seismelor
    Gravitatea unei catastrophe seismice nu depend numai de magnitudine. Aceasta este legata si de alti factori, ca densitatea populatiei, tipul de constructii, nivelul de pregatire a populatiei etc. Astfel, in urma seismului cu o magnitudine de 7,9 care a avut loc in Japonia, in decembrie 1994, s-au inregistrat 4 morti, in timp ce cutremurul de la Maharashtra (India), din septembrie 1993, cu o magnitudine de 6,4 s-a soldat cu aproximativ 12 000 de morti.

    Obiectivul principal al cercetatorilor ramane previziunea seismelor si a consecintelor acestora, printre care se numara si tsunami.


    Tsunami
    Tsunami sunt valuri uriase provocate de seisme. Ele sunt foarte periculoase pentru populatia din regiunile de pe coasta. Oamenii de stiinta incearca sa prevada producerea lor, pentru a le limita consecintele.


    Originea unui tsunami
    Seismele submarine si toate deplasarile importante care au loc pe fundul oceanului (eruptii vulcanice, alunecari de teren etc.) au ca efect impingerea brusca a coloanei de apa de deasupra. Miscarea se propaga in ocean sub forma unei unde care are o viteza de 700-800 km/h.

    In larg, aceasta unda poate trece neobservata, fiindca valurile pe care le produce nu ating in inaltime mai mult de un metro. Dar cand unda ajunge in aproprierea tarmurilor, datorita adancimii reduse, valurile sunt din ce in ce mai inalte si se abat asupra malurilor, maturand tot ce le sta in cale. Uneori, marea se retrage, apoi revine in forta. Valurile successive strivesc sau imping spre interiorul uscatului oameni si vite, ambarcatiuni si case, apoi, cand se retrag, aspira victimile si daramaturile.


    Efecte catastrofale
    Un tsunami produce mai multe victime: in 1755, in Portugalia, un seism urmat de un tsunami a provocat 20 000 de morti. In Alaska, in 1964, un seism a spart rezervoarele de petrol, care au luat apoi foc. Un val imens, plin de petrol arzand, s-a napustit asupra unui sat, inghitind cladiri de trei etaje. In fata unui tsunami, singura scapare este fuga. Navele se indeparteaza de tarmuri, iar populatia se refugiaza in locuri mai inalte.


    O supraveghere internationala
    In present, un tsunami provoaca mai putine victime, deoarece 23 de natiuni din jurul Pacificului coopereaza pentru a supraveghea in permanenta adancurile marilor, in special cu ajutorul seismografelor. Rezultatul masuratorilor este transmis prin satelitul GEOS la centrul de control international din Hawaii. Cand se produce un seism submarine, semnalul de alrma transmis chiar in minutele urmatoare permite evacuarea populatiei inainte de sosirea unui tsunami. In seism produs in largul Republicii Chile produce unde care abia in 22 de ore ating coastele japoneze si creeaza un tsunami.


    Previziunea si prevenirea seismelor
    Previziunea seismelor este foarte dificila. De aceea, prevenirea prin realizarea de constructii antiseismice (care rezista la deplasari ale solului) ramane cel mai bun mod de protectie.


    Previziunea, o problema delicata
    Previziunea cutremurelor de pamant este o preocupare majora pentru oamenii de stiinta, care folosesc diferite metode:
  • studiile care evalueaza frecventa seismelor in trecut (la fiecare 50, 100, 500... de ani) sau absenta acestora intr-o regiune data.
  • observarea semnelor care preced un seism: mici miscari de avertizare, deformari ale solului, emanatii de anumite gaze, variatia nuvelului apei in puturi, comportamentul ciudat al animalelor etc.

    In China, in 1975, un seism a distrus un oras cu 3 milioane de locuitori, fara a face vreo victima. Evacuarea a fost hotarata cu doua zile inainte, datorita comportamentului ciudat al gainilor si al pestilor rosii.

    Comportamentul animalelor a fost considerat unul dintre semnele prevestitoare. In anul urmator, la 300 km de acest oras, un seism cu magnitudinea de 7,6 s-a soldat cu 300 000 pana la un million de morti, din cauza absentei semnelor prevestitoare evidente.


    Prevenirea, mobilizarea unei intregi tari
    Prevenirea vizeaza reducerea la maximum a numarului de victime si a distrugerilor. La acest process contribuie, prin competenta lor, numerosi specialisti: geologi, specialisti in fizica materialelor, arhitecti etc. Astfel devine posibila realizarea unor constructii (locuinte, uzine, poduri etc.) paraseismice. De asemenea, prevenirea implica reducerea riscurilor de incendiu, consecinta frecventa a cutremurelor de pamant.

    Cele doua seisme de aceeasi magnitudine (7) care s-au produs in 1988, in Armenia, si in 1989, la San Fransisco, s-au soldat cu 25 000, respectiv 100 de morti. In ciuda densitatii mai mari a populatiei in California, bilantul a fost mai scazut datorita constructiilor antiseismice si a mobilizarii populatiei. Pregatirea populatiei, prin exercitii regulate de alerta, contribuie la reducerea consecintelor seismelor.

    BIBLIOGRAFIE
    Pamantul, o planeta activa, enciclopedia Rao, 1998

  • 1 user online
    Useri autentificati: