Site Search


Sectiunea Geografie - Marea bariera de Corali
Material creat de Andreea



Marea Bariera de Corali
Cea mai mare structura de pe Terra este giuvaierul tarmului Queensland. Arhitectii sunt niste rude ale meduzelor. Tinand seama ca este una dintre cele mai frumoase ornamente ale Terrei - un giuvaier de azur, indigo, safir si alb din cel mai pur, vizibil chiar de pe Luna - este ciudat ca primii europeni care au vazut Marea Bariera de Corali au fost zgarciti in descrile ei.Majoritatea, desigur, erau oameni ai marii care aveau alte preocupari decat frumusetile naturii.

In 1606, pe aici a trecut spaniolul Luis Vaez de Torres, impins de furtuna dincolo de extremitatea statului Queensland, prin stramtoarea care astazi ii poarta numele.A urmat apoi capitanul Cook, a carui corabie HSM (Her Majesty Ship) Endeavour a fost prinsa si grav avariata intre recif si continent, in 1770.Dupa el a venit capitanul Bligh care, in 1789, si-a dus camarazii imfometati si revoltati de pe Bountyprintre recifuri spre apele calme de dincolo de ele.

Joseph Banks, botanistul de pe vasul Endeavour, a fost uimit de aceste locuri.Dupa ce corabia a fost reparata, el a scris: "Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa, sau oriunde altundeva decat in aceste mari.E un zid de corali ridicandu- se perpendicular din oceanul fara fund."

Desi coralii prospera in ape putin adanci, in care patrunde lumina, Banks a avut dreptate cand a evidentiat caracterul unic al Marii Bariere de Corali.Intinzandu-se pa circa 2030 de kilometri de-a lungul placii continentale a Australiei de nord-est, este cea mai mare entitate vie de pe Pamant.

Pe alocuri se grupaza in jurul unor insule reale - de fapt culmile unui lant muntos prabusit de mult.Dar extraordinara bogatie provine de la cele 3000 de recifuri, insule, bancuri de nisip si lagune, fiecare in alt stadiu de dezvoltare. Recifurile sunt rezultatul a 10 000 de ani de activitate, in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual, dupa ultima Era Glaciara.

Arhitectii acestei uluitoare realizari sunt milioane de mici polipi coraligeni - 350 de specii in total.Inruditi cu meduzele, polipii au un inel de tentacule minuscule in jurul gurii.Fiecare polip extrage carbonatul de calciu din apa marii, transformandu-se intr-un "schelet" de calcar; milioane de astfel de schelete formeaza reciful.Polipii isi impart insa adapostul de calcar cu niste plante minuscule, numite zooxantele, care folosesc lumina solara pentru a transformaapa si dioxidul de carbon in carbohidrati si oxigen. Aceste substante sunt apoi absorbite de polipi, oferind in schimb plantelor nitrati si alti produsi reziduali.Astfel, recifuri de corali pot creste numai acolo unde lumina soarelui poate patrunde - in ape limpezi, pana la adancimi de 40 de metri.

Marea Bariera de Corali este in pericol !
Desi este unul dintre cele mai puternice si mai bine integrate ecosisteme ale lumii; echilibrul sau este extrem de fragil.Presiunile asupra unui singur element pot avea efecte dezastroase asupra intregului ansamblu.Reciful face fata tuturor, furtuni si valuri ucigase, dar in secolul XXI, amenintarea cea mai mare este omul.

Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in apropierea recifului, fara a-l afecta.In secolul XX insa, au aparut deja cicatricile lasate de pescuitul intensiv, vanatoarea de balene, comertl cu melci marini afumati si goana dupa pretioasele perle.

Declararea zonei ca Parc National a limitat aceste riscuri, dar turismul este atent controlat.Chiar si in aceste conditii, unii specialisti considera ca reziduurile deversate de statiunile turistice au provocat o recenta inmultire explosiva a stelelor de mare cu spini, si ca resturile alimentare au provocat inmultirea peste masura a populatiei de pescarusi, care la randul ei decimeazza puii de testoasa di de pasari.

Oficialitatiile din Queensland si-au asumat soluionarea acestor probleme si au impiedicat aparitia altora, astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat, lasand Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata zilnica.


1 user online
Useri autentificati: