Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/sesiune.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/diverse/arta.php on line 2
Biblioteca Terra: Arta medievala
Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/header.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/diverse/arta.php on line 10

Arta medievala
pagina a fost realizata dupa un material trimis de Kity_13



Dupa anul 1000, puterea credintei este sustinuta de resursele oferite de o agricultura in plin avant, inviorarea comertului si renasterea urbana. In trei secole numai in Franta se construiesc 80 de catedrale, 500 de mari biserici si mii de biserici parohiale.

Initiativa apartine episcopilor, dar alaturi de el se afla nobilii, printii sau regii. Orice catedrala este mai intai un santier unde lucreaza arhitecti si muncitori. Autorul proiectului este inginerul, ridicat probabil dintre lucratori. Cunostintele sale tehnice provin din experienta, imbogatindu-se treptat, pe masura descoperirii inovatiilor arhitecturii antice si arabe. El angajeaza maistri si acestia, la randul lor, lucatori: multi agrenati in munca grea, necalificata, dar si specialisti, taietori in piatra, sculptori, zidari etc. In secolul al XIII-lea, constructia catedralelor solicita circa 100 de meserii, iar cei care le practicau isi aveau organizatiile lor profesionale care, nu de putine ori, nemultumite, formuleaza revendicari sau inceteaza lucrul.

In Occident, romanicul si goticul reprezinta cele doua principale stiluri ale artei medievale. Dupa anul 1000, seniorii ofera o buna parte din bunurile lor clerului. Din aceste ofrande se vor acumula resurse importante, stimulentul principal al marelui avant al constructiilor religioase numit "timpul catedralelor" (secolele XI-XIII).

Arta romanica
Arta romanica este o denumire conventionala, adoptata de istoriografi in sec. al XIX-lea, prin care se intelege in general arta care s-a dezvoltat in tarile europene supuse influentei catolice in sec. X - XIII. Arta romanica a preluat unele trasaturi ale artei bizantine si in special elemente din arta carolingiana.

Dezvoltand vechi traditii ale artei antice romane, stimulata de frecvente schimbari cu arta orientala, cunoscuta fie prin intermediul navigatorilorilor si al pelerinilor, fie prin intermediul armatelor de cruciati, arta romanica a imbracat variate aspecte, arhitectura fiind modul ei pricipal de manifestare.

In perioada de inflorire a stilului romanic, principalele edificii au fost bisericile si manastirile.Dispunand de imense averi funciare si tezaurizate, manastirile si catedralele romanice au fost, in general, construite potrivit unor programe monumentale, amploarea lor fiind justificata si de faptul ca trebuiau sa gazduiasca un urias numar de pelerini atrasi de cultul relicvelor sfinte. Principalele tipuri de plan ale arhitecturii religioase sunt:
a) biserica sala - o nava prevazuta cu o absida pe latura de est si, eventual, cu un turn-clopotnita.
b) bazilica - cu trei sau mai multe nave.
c) biserica de plan central - circular sau polilobat

Manastirile erau prevazute cu constructii anexe, dezvoltate, de regula, pe un plan dreptunghiular in jurul unei curti interioare, catre care se deschidea o galerie cu arcade pe coloane, cu deambulatoriu. Construite in general din piatra (caramida a fost utilizata numai in anumite zone nordice), edificiile romanice sunt caracterizate prin grosimea masiva a zidurilor si prin folosirea plafoanelor (mai ales in Italia) sau a boltilor semicilindrice, uneori intarite cu arcuri-dublou. Mai rar, sub influenta orientala, a fost intrebuintata, pentru boltiri, cupola.

Deschiderile, in general mici, practicate in ziduri (arcade, portale, ferestre) sunt intotdeauna in plin cintru si trebuie subliniat ca un principiu definitoriu pentru arhitectura romanica este predominanta plinurilor asupra golurilor. Deseori ferestrele sunt compartimentate in doua sau in trei deschideri (bifore sau trifore) cu ajutorul unor colonete.

In interior, deschiderile sunt sprijinite pe coloane masive sau pe stalpi articulati. Este de observat ca, in cadrul artei romanice, sculptura si pictura au fost subordonate arhitecturii. Decorul sculptat al edificiilor romanice se plaseaza in jurul portalulilor, in jurul capitelulilor, de asemenea pe fetele unor obiecte de cult.

Inspirata mai ales din mitologia crestina, dar utilizand si elemente fantastice, multe de origine orientala, sculptura romanica are in primul rand un caracter decorativ, hieratizant. Considerata si ea ca un element decorativ, figura umana este turtita, alungita, contorsionata, dupa caz, pentru a raspunde nevoilor compozitionale. Tratarea schematizata, deseori rusticizata, a figurilor este compensata de simtul decorativ si de inventivitatea fabuloasa a mesterilor.

Picturile romanice, de asemenea cu un pronuntat caracter hieratic, sunt la origine o ramura a picturii bizantine, care s-a dezvoltat in conditii specifice, caracterizata fiind prin schematism, dar si prin spiritul narativ-popular.

Ca monumente reprezentative de arhitectura romanica citam: biserica abatiala din Saint-Benoit-sur-Loire, catedrala din Toulouse, biserica din Marmoutier (Franta), domul din Modena, domul din Pisa (Italia), biserica Sfintii Apostoli din Koln, palatul contilor de Turingia din Wartburg (Germania), biserica din Cisnadioara, biserica din Herina, catedrala din Alba-Iulia (Romania).

In cadrul artei romanice trebuie considerate si piesele de arta decorativa: tapiserii, emailuri in champ-leve, practicate in special la Limoges (Franta), manuscrise caligrafiate pe pergament si ornamentate cu miniaturi, feronerie, argintarie, obiecte din bronz, mobilier etc.

In general, stilul artei romanice se caracterizeaza prin maretia si severitatea constructiilor, prin hieratismul si decorativismul artelor figurative.

Arta gotica
Arta gotica este arhitectura si arta care s-au dezvoltat in Europa occidentala din a doua jumatate a sec. al XII-lea si in unele tari pana la mijlocul sec. al XVI-lea, caracterizate prin utilizarea unui stil, cunoscut sub numele de stil gotic.

Arta gotica, care a luat nastere in timpul artei romanice, inlocuind-o pe aceasta, a fost o creatie a culturii orasenesti si de curte a feudalismului tarziu. Puternic influentata de idealogia religioasa feudala, in cadrul ei s-au dezvoltat totusi si tendinte populare realiste, exprimand trezirea constiintei de sine a paturilor de mestesugari si de negustori.

Catedralele de piatra in stil gotic si palatele comunale constituiau centre ale vietii orasenesti. Tot in aceasta epoca a fost elaborata schema planimetrica a oraselor, care a determinat si aspectul arhitectonic al acestora timp de cateva secole. Arhitectura gotica, caracterizata prin proportiile impunatoare ale edificiilor si prin spatiile incapatoare ale interioarelor, a dezvoltat constructiile cu bolti pe arce frante (in ogiva) si cu arcuri butante. Aceste inovatii tehnice au permis trecerea de la edificiul greoi, static, din arhitectura romanica, la osatura zvelta, dinamica, a catedralelor gotice. Verticalitatea, inaltimea si soliditatea cladirilor nu mai erau asigurate cu ajutorul maselor enorme de zidarie, ci prin echilibrul indraznet dintre bolti, zidurile de sustinere, arcele exterioare de sprijin si contraforturile. Zidurile, mult usurate, sunt prevazute cu deschideri si goluri numeroase, inlocuite uneori cu dantele de piatra sau cu ferestrele cu vitralii policrome. Fatadele sunt decorate cu mari portaluri, cu sculpturi si cizeluri fine in piatra (ex. statui, pilastri, rozete).

In arta gotica se pot distinge trei perioade principale, caracterizate prin complicarea si imbogatirea decorului, care in cele din urma copleseste liniile delicate ale arhitecturii. Un rol insemnat in arhitectura gotica l-au avut constructiile laice (primarii, spitale, hale, castele, constructii fortificate etc.). In sculptura gotica sunt pastrate in mare masura conventionalismul proportiilor si nota hieratica in tratarea personajelor, dezvoltandu-se in acelasi timp tendinta de redare expresiva si de individualizare a figurilor.

Franta este considerata leaganul artei gotice. Din marile monumente ale acestei arte amintim: Catedrala Notre-Dame din Paris, 1163-1250; Catedrala din Chartres, 1194-1260; Catedrala din Reims, 1210-1311; Catedrala din Freiburg, 1260-1350; Castelul lui Albrecht din Meissen, sec. al XV-lea; "Palatul dogilor din Venetia", sec. al XIV-lea; "Catedrala Sfantul Mihail" din Cluj; "Biserica Neagra" din Brasov; "Biserica Sfanta Maria" di Sibiu; castelul de la Hunedoara.


Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/footer.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/diverse/arta.php on line 76