Warning: include(): open_basedir restriction in effect. File(/home/harrypotter/coduri/sesiune.php) is not within the allowed path(s): (/home/r42147educ:/usr/lib/php:/usr/php4/lib/php:/usr/local/lib/php:/usr/local/php4/lib/php:/tmp) in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/sacal.php on line 2

Warning: include(/home/harrypotter/coduri/sesiune.php): failed to open stream: Operation not permitted in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/sacal.php on line 2

Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/sesiune.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/sacal.php on line 2
Sacalul auriu
Warning: include(): open_basedir restriction in effect. File(/home/harrypotter/coduri/header.php) is not within the allowed path(s): (/home/r42147educ:/usr/lib/php:/usr/php4/lib/php:/usr/local/lib/php:/usr/local/php4/lib/php:/tmp) in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/sacal.php on line 10

Warning: include(/home/harrypotter/coduri/header.php): failed to open stream: Operation not permitted in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/sacal.php on line 10

Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/header.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/sacal.php on line 10

Sacalul auriu - mai curajos decat un leu
pagina realizata dupa un material trimis de Hedwig



Aparute la sfarsitul perioadei eocene, Canidele constituie forma cea mai veche a bogatului ordin al Fissipedelor. Din punct de vedere morphologic, familia Canidelor este destul de omogena, fiind raspandita in majoritatea regiunilor globului. Familia cuprinde trei subfamilii: Canine, Simacionine si Otacionine. Prima dintre acestea, din care face parte si sacalul auriu, este sic ea mai comuna si mai bogata in specii; iar dintre cele zece genuri de Canine, genul Canis este cel mai reprezentativ. In el sunt cuprinse specii precum lupul (Canis lupus), cainele domestic (Canis familiaris), caiotul (Canis latrans), cainele dingo (Canis dingo) si sacalul.

Cateva repere
Sub denumirea comuna de sacal sunt indicate de regula trei specii, distribuite in Europa, Asia si Africa. Totusi unii specialisti ridica numarul speciilor la patru: sacalul auriu (Canis aureus) care este si cel mai raspandit -, sacalul striat (Canis adustus), sacalul cu spatele negru (Canis mesomelas) si sacalul cenusiu (Canis anthus), ultimele trei fiind specii exclusive africane.

Sacalul auriu , care, asa cum arata si numele ce i s-a dat, are o blana galbui-roscata, prezenta lui fiind semnalata din Europa de sud-est, trecand prin unele zone din Asia occidentala si centrala (Nepal, India, Birmania, Thailanda), pana in Asia Mica, Arabia si Africa septentrionala si orientala.

Ca aspect general, sacalul auriu se aseamana foarte mult cu lupul, ruda sa, avand botul adus spre inainte si ascutit. Dimensiunile sale sunt ceva mai mici decat cele ale lupului, iar fruntea e mai putin ridicata. Ca orice mamifer carnivore, are o dantura bine dezvoltata, perfect conformata modului sau de a se hrani, de a o sfasia cat mai repede. Ca lungime, sacalul auriu poate ajunge pana la un metru, coada sa avand circa 24 de cm. Nu mai inalt de 50 cm, greutatea sa nu depaseste 20 kg. In ansamblu, sacalul auriu e un pradator mai degraba zvelt si foarte agil, bine adaptat modului sau de viata, steeple si zonele mlastinoase constituie habitatul sa preferat, desi au fost zarite exemplare chiar si in locuri situate la peste 1000 de metri altitudine. Ca toate Canidele, sacalul este foarte prolific, putand avea intre cinci si opt pui, dupa o gestatie de aproximativ 65 de zile.

Tactici de vanatoare
Nu de putine ori, calatorul prin stepa poate zari un cuplu de sacali aurii, care se strecoara printer ierburile joase, cu botul la nivelul solului, adulmecand prada. La cativa metri distanta, o gazela a lui Thomson le urmareste foarte atenta miscarile. Singura solutie pentru a-si salva puiul de acesti pradatori o constituie atacul. Asa ca in momentul in care acestia se lanseaza in urmarirea ei, aceasta se intoarce si se repede cu capul inainte asupra unuia dintre ei. Prin miscari abile, sacalul atacat reuseste sa evite loviturile, timp in care celalalt sacal ataca puiul. Evident, o data prada prinsa, gazela nu mai are curajul sa mai incerce un al doilea atac.

Dupa ce isi devoreaza victima, cei doi se indreapta imediat spre barlog. Cand ajung aproape de el, femela scoate un strigat anume, dupa care isi strecoara putin botul in vizuina. In acel moment, puii se reped cu totii afara, rasucindu-se printer picioarele mamei, care ii linge cu multa afectiune, dupa care se intinde pe sol pentru a-i alapta.

Barlocul poate fi oriunde pe intinsa prerie, cu iarba joasa, care se intinde de la Parcul National Serengeti pana in Olduvai. Fiecare pereche de sacali ocupa un teritoriu de aproximativ 2,5 kilometri patrati, culcusul lor putand fi instalat in orice scobitura de teren rezultata dintr-o eroziune naturala. Cuplul isi controleaza cu regularitate grnitele proprietatii, pe care o marcheaza cu urina. In general, un cuplu de sacali este o asociere pe viata. Cei doi parteneri isi aleg un teritoriu pe care il delimiteaza si il apara cu toata fermitatea. Daca alti sacali incearca sa le incalce proprietatea, cei doi sacali fac tot posibilul sa-I alunge pe intrusi. Si aceasta pentru ca, atunci cand se simt la casa lor, sacalii se dovedesc superiori oricarui dusman. In viata de familie, sarcinile lor sunt bine definite. In caz de incalcare a teritorului, daca intrusul este o femela, cel care va trebui sa o alunge este chiar femela, iar daca e vorba de un mascul, atunci masculul va trebui sa rezolve problema.

Reactiile lor in astfel de momente sunt desigur caracteristice: isi zbarlescblana, se umfla si se arcuiesc asemenea pisicilor noastre de casa, atunci cand sunt irritate de ceva. Pe suprafata teritorului lor, sacalii se comporta cu adevarat ca niste stapani.

De regula, barlogul se afla in mijlocul teritorului, fiind ales chiar de catre femela, deoarece, pana nu vor implini patru saptamani, puii nu vor fi in siguranta decat in interiorul acelei cavitati naturale.

Viata familiei de sacali
Dupa aceasta perioada perioada, puii incep sa iasa afara: la inceput tematori, apoi tot mai curajosi, obisnuindu-se putin cate putin cu lumina soarelui. Este momentul in care mama le alege un alt barlog, abandonand vechiul adapost, atat din motive de igiene, cat si pentru mai multa siguranta: mirosul foarte puternic din interior ar putea atrage pradatorii.

Mutarea puilor este o intreaga poveste si poate dura doua-trei zile. Fara prea multe menajamente, mama apuca primul pui de coada si incearca sa-l dirijeze astfel spre noul culcus. Numai ca acesta, neastamparat ca toti puii, se opune in fel si chip intentiilor mamei. Se suceste, se invarteste, incercand sa-si scape coada din stransoare, dar pana la urma se lasa condus. Incapatanat, nu de putine ori se intampla ca acesta, abia ajuns la intrarea in noul adapost, s-o ia de indata la fuga spre vechiul barlog. Numai ca mama nu se da batuta, asa ca intregul manej reincepe!

Pana la urma toti puii sunt instalati si lucrurile reintra in normal. De fapt, distanta intre vechiul si noul salas nu e niciodata mai mare de 50-100 de metri.

O familie de sacali nu se compune numai din parinti si ultimii pui fatati, ci si din fratii mai mari, nascuti cu un an mai inainte. Desi acestia se duc deja la vanatoare singuri, contribuind astfel la echilibul alimentar al familiei, ei continua sa traiasca pe teritoriul patern, ajutandu-si parintii la cresterea celor mai mici. Unul dintre ei poate fi vazut in orice moment facand de paza in fata adapostului, in timp ce parintii si ceilalti fratii mai mari sunt plecati la vanatoare. Daca un dusman, de pilda o hyena mare, incearca sa se aproprie de culcus, acesta se ridica imediat pe labe, isi zbarleste blana si se porneste sa latre, din ce in ce mai tare, cu un glas ascutit, ba chiar sa se dea la dusmanul mult mai zdravan ca el. Mama, care nu se indeparteaza niciodata mai mult de circa 500 de metri, soseste imediat in fuga si, fara sa ezite, se napusteste asupra pradatorului, obligandu-l pe acesta, prin atacuri si muscaturi repetate ale picioarelor, sa bata in retragere.

Puii se nasc in perioada marilor ploi. Daca acestea sosesc mai devreme decat de obicei sau sunt mai abundente, puii risca sa se inece sau sa moara de pneumonie. Cand se porneste o ploaie mai puternica, toti cei mari, parinti si frati, se strang in jurul puilor si isi manifesta nelinistea si consternarea prin urlete adresate norilor din care continua sa cada o apa rece. Din fericire, sacalii au totusi o constitutie robusta, asa ca puii scapa cu bine si de urmarile ploilor.

Sacalii nu fac mofturi la mancare
Dupa terminarea anotimpului ploios, moment in care marile turme incep sa migreze de-a lungul stepei cu iarba nu prea inalta din zona meridionala a lui Serengeti, sacalii, la fel ca toti ceilalti pradatori, nu duc lipsa de mancare.

In timpul secetei, in schimb, lipsa de apa si de mancare alunga animalele din campia prafoasa si pustiita. In aceasta perioada, sacalii trebuie sa se multumeasca la masa cu soareci, soparle, serpi si insecte. Asa se face ca baza alimentara a sacalului pentru intregul an o constituie insectele: lacustele, de pilda, sau larvele unui anumit scarabeu sunt pentru ei un adevarat deliciu. Scarabeul in cauza are un obicei mai aparte; prin rostogolirea excrementelor de bovine, el confectioneaza un fel de sfera, de marimea unei mingi de tennis, pe care, dup ace isi depune ouale in ea, o ingropa. In felul acesta, cand vor iesi din oua, larvele vor putea sa se hraneasca direct din invelisul ce le inconjoara.

Se stie ca sacalii au un auz cu totul si cu totul deosebit. De aceea, ei percep pana si slaba colcaiala a larvelor de scarabeu din interioarul acelei sfere, pe care reusesc s-o sparga sau s-o gaureasca, scotand dinauntru larvele albe si grase, cu care se ospateaza cu multa placere.

Se considera ca nu exista alte animale cu un meniu mai variat decat cel al sacalilor. In afara de animalele si insectele pomenite, sacalii apreciaza chiar si fructele si verdeata. Nimic nu scapa vederii unui sacal, atunci cand se afla pe teritoriul ce ii apartine. Daca un pradator mare a doborat o prada consistenta, imediat ce acesta paraseste locul, lasand suficiente resturi ce pot fi mancate, sacalii sunt primii care isi fac aparitia. Evident, cand e vorba de un leu sau de un ghepard, ei asteapta rabdatori pana cand respectivul pradator se indeparteaza destul, dupa care se ospateaza la randul lor. Exista si cazuri in care unul sau mai multi sacali curajosi se apropie de marea felina chiar in timp ce aceasta isi consuma prada, reusind sa-i fure, de sub nas, bucati dintre cele mai gustoase. Dar, uneori, aceasta bravura ii poate costa viata...

Desigur, sacalul poate fi, ocazional, si victima unui leu: dar, de cele mai multe ori, atunci cand un leu trece pe teritoriul sacalului, acesta nu se arata deloc inspaimantat si face tot ce-i sta in putinta ca sa-l alunge de pe proprietatea sa. In situatii de acest fel, sacalul se invarteste foarte repede in jurul felinei, scotand urlete ascutite, de alarma; ghidandu-te dupa aceste latraturi, poti fi sigur ca acesta se confrunta cu un leu.

De fapt sacalii sunt mai degraba vanatori nocturni, ziua lasandu-se vazuti foarte rar. Dimineata devreme sau seara tarziu, poti auzi strigatele lor atat de caracteristice: un urlet prelung, urmat de trei latraturi scurte. Este o secvanta sonora care se repeata pana cand i se raspunde din toate pertile la fel.

In ciuda a ceea ce se credea pana nu de mult, scalul auriu este un animal cu adevarat curajos, din punct de vedere evolutiv, si chiar comportamental, el fiind foarte apropriat de ruda sa, lupul.


Warning: include(): open_basedir restriction in effect. File(/home/harrypotter/coduri/footer.php) is not within the allowed path(s): (/home/r42147educ:/usr/lib/php:/usr/php4/lib/php:/usr/local/lib/php:/usr/local/php4/lib/php:/tmp) in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/sacal.php on line 74

Warning: include(/home/harrypotter/coduri/footer.php): failed to open stream: Operation not permitted in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/sacal.php on line 74

Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/footer.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/sacal.php on line 74