Warning: include(): open_basedir restriction in effect. File(/home/harrypotter/coduri/sesiune.php) is not within the allowed path(s): (/home/r42147educ:/usr/lib/php:/usr/php4/lib/php:/usr/local/lib/php:/usr/local/php4/lib/php:/tmp) in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/castorul.php on line 2

Warning: include(/home/harrypotter/coduri/sesiune.php): failed to open stream: Operation not permitted in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/castorul.php on line 2

Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/sesiune.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/castorul.php on line 2
Castori, castorul
Warning: include(): open_basedir restriction in effect. File(/home/harrypotter/coduri/header.php) is not within the allowed path(s): (/home/r42147educ:/usr/lib/php:/usr/php4/lib/php:/usr/local/lib/php:/usr/local/php4/lib/php:/tmp) in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/castorul.php on line 10

Warning: include(/home/harrypotter/coduri/header.php): failed to open stream: Operation not permitted in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/castorul.php on line 10

Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/header.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/castorul.php on line 10

Castorii
pagina are la baza un material trimis de Dragosr



Trei specii de mamifere sunt numite castori. Doua dintre ele, desi traiesc pe continente diferite, sunt strāns īnrudite. A treia specie, castorul de munte, nu este īnrudita cu ele si nici macar nu este un castor adevarat.

Castorul Americii de Nord si castorul european sunt asemanatori. Mai mari decāt rozatoarele medii, au capul relativ mic atasat la un corp compact si īndesat, acoperit cu blana deasa, de culoare maro īnchis. Ca si alte mamifere care īsi petrec o mare parte din timp īn apa, blana este alcatuita din doua tipuri de peri: firele dese si scurte asigura izolare si caldura, iar firele mai lungi de protectie sunt pentru aparare si camuflaj. Picioarele sunt scurte si atāt labele anterioare cāt si cele posterioare au patru degete cu gheare puternice. Labele posterioare sunt mai mari decāt cele anterioare si sunt membranate, sugerānd modul de viata acvatic al castorilor. Acesti castori au coada diferita de a altor rozatoare: turtita orizontal si acoperita cu solzi pielosi. Castorii īsi folosesc coada ca vāsla si cārma, pentru propulsie si putere de cārmire.

Castorul de munte este de marimea unui rozator mediu, dar mult mai mic decāt adevaratii castori. Corpul sau este rotunjit si īndesat, capul fin este lat si relativ turtit. Blana moale, fara luciu, este bruna-cenusie, cu pete albe distincte sub urechi. Coada este foarte mica si picioarele scurte, cu cinci degete la fiecare laba. Ghearele puternice ajuta la sapat.

Adevaratii castori se gasesc īntotdeauna lānga apa - de obicei a pāraielor si lacurilor mici - unde īsi construiesc case. Īntāi sapa o vizuina subacvatica, de obicei īn māl, formānd "temelii" prin astuparea ei cu māl si pietre. Deasupra se formeaza o movila de bete, care se fixeaza din nou cu māl si pietre, pāna cānd structura se īnalta cu mult peste suprafata apei. Deasupra liniei apei se sapa o singura camera interna mare de locuit, cu pereti de pāna la un metru grosime. Este sapata cel putin o intrare subacvatica spre interiorul constructiei.

Pe lānga casele lor, castorii mai construiesc si baraje si canale extrem de eficiente. Barajele sunt si ele construite din māl, pietre si ramuri, desi se pot folosi si crengi groase, precum si trunchiuri de copaci. Scopul barajelor este de obicei de a asigura mentinerea nivelului apei īn canalele care sunt sapate pentru ca bustenii sa poata fi dusi la elesteu, precum si de a mentine casa īnconjurata de apa si astfel la adapost īn fata atacurilor pradatorilor. Īn ciuda numelui sau, castorul de munte traieste rar īn munti īnalti. Desi el poate fi īntālnit la īnaltimi de pāna la 2.200 m, el este mai raspāndit la niveluri mai joase unde prefera padurile de conifere sau alte terenuri īmpadurite cu vegetatie deasa. Adesea el este īntālnit īn apropierea pāraielor sau īn regiuni foarte mlastinoase. Casa castorului de munte este o vizuina complicata, sapata relativ aproape de suprafata si aflata pe teritoriul foarte mic al animalului. Vizuina are o camera a cuibului relativ mare, captusita cu vegetatie, si un labirit de tunele, unele termināndu-se īn camere pentru depozitarea hranei, altele fiind linii moarte, care se utilizeaza pentru excremente.

Aceste animale sunt īn principal nocturne si, desi nici unul nu hiberneaza, adesea devin mai putin active pe timpul iernii. Adevaratii castori sunt fara īndoiala cel mai bine obisnuiti cu apa, unde īnoata si se scufunda cu o agilitate remarcabila. Ei se deplaseaza lent si stāngaci pe uscat si par mereu atenti la pericole. Castorul de munte stie sa īnoate, dar este mai obisnuit cu uscatul. El se catara īn copaci la īnaltimi de pana la aproximativ 7 m, pentru a taia si a aduna crengi mici.

Adevaratii castori si castorul de munte sunt erbivore, modificāndu-si regimul alimentar īn functie de ce este disponibil īn diferitele anotimpuri. Toamna si iarna castorul Americii de Nord si castorul european manānca scoarta si ramurelele arborilor de foioase, iar primavara si vara consuma mai mult vegetatie frunzoasa, precum si radacinile si mugurii plantelor - nuferii fiind una dintre plantele preferate. Castorii īsi obtin hrana lemnoasa īn acelasi mod īn care taie copacii pentru a-si construi casele - rozānd trunchiurile cu incisivii inferiori, utilizāndu-si dintii superiori drept pārghii.

Acesti dinti mari se uzeaza repede, dar cresc neīncetat. Castorului de munte īi plac deosebit de mult ferigile, dar se hraneste si cu ramurele, scoarta si ierburi. Toamna toate aceste animale aduna tulpini lemnoase, ramurele si crengi si le depoziteaza ca rezerve pentru iarna. Adevaratii castori le fixeaza sub apa, ceea ce ajuta la pastrarea valorii lor nutritive; aerul saturat de apa din vizuina castorului de munte, unde hrana este depozitata īn camere speciale, are acelasi efect de conservare.

Blana castorului Americii de Nord si a castorului european este de mult foarte pretuita de vānatori. De altfel, vānatoarea de castori a fost una dintre cauzele primelor explorari si colonizari ale nordului SUA si Canadei. Urmarirea nemiloasa a castorului Americii de Nord la īnceputul secolului al XIX-lea a determinat scaderea drastica a numarului sau pe toata partea sudica a arealului sau.

Castorul european, disparut de pe o mare parte a vechiului sau areal, se īntālneste rar īn salbaticie. El prospera īn parcuri si rezervatii.

Castorul de munte a fost din totdeauna considerat un animal daunator, deoarece provoaca stricaciuni īn plantatiile de conifere.

Adevaratii castori traiesc īn colonii familiale, care īn general cuprind o pereche de adulti - care ramān īmpreuna pe viata - si puii lor. Familia īsi foloseste glandele anale pentru a-si marca teritoriul cu miros. Ei comunica batānd apa cu coada ca semn de avertisment, precum si printr-o serie de sunete vocale.

Lucru neobisnuit īn rāndul rozatoarelor, speciile de castor au o rata relativ scazuta de reproducere, facānd pui o singura data pe an. La castorii adevarati īmperecherea are loc īn ianuarie si februarie, iar nasterea urmeaza dupa o perioada de gestatie de 100-110 zile. Desi o generatie poate contine pāna la 9 pui, numarul obisnuit este de 4-5. Se nasc cu ochii deschisi, acoperiti cu blana si pot sa īnoate īn cāteva ore. Desi sug lapte timp de pāna la 3 luni, īncep sa consume hrana solida la vārsta de doar cāteva saptamāni. Puii din generatia anterioara ajuta la adunarea hranei lor si apoi parasesc vizuina cānd se naste o noua generatie anul urmator. Desi vizuinile pot fi strāns grupate, aceasta se datoreaza conditiilor bune si nu pentru ca animalele sunt sociale. Dupa īmperecherea din iarna, perioada de gestatie este de aproximativ 30 de zile. Se nasc sub pamānt cuiburi de 2-4 pui orbi, goi si neajutorati, care sunt īngrijiti de mama timp de aproximativ 2 luni. Ei īmpart vizuina cu ea pāna la īnceputul toamnei, cānd sunt izgoniti.

Bibliografie: Arborele Lumii


Warning: include(): open_basedir restriction in effect. File(/home/harrypotter/coduri/footer.php) is not within the allowed path(s): (/home/r42147educ:/usr/lib/php:/usr/php4/lib/php:/usr/local/lib/php:/usr/local/php4/lib/php:/tmp) in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/castorul.php on line 54

Warning: include(/home/harrypotter/coduri/footer.php): failed to open stream: Operation not permitted in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/castorul.php on line 54

Warning: include(): Failed opening '/home/harrypotter/coduri/footer.php' for inclusion (include_path='.:/usr/lib/php:/usr/local/lib/php') in /home/r42147educ/public_html/biblioteca/biologie/castorul.php on line 54