Site Search


Enciclopedia animalelor, animale de la A la Z




Index rapid:
A B C D E F G H J K L M O P T U Z




A


Albatrosul
Diomedea melanophris traieste in zona insulelor Georgia de Sud, Kerguelen, Heard, MacDonald si MacQuarie .
Culoare: alb cu aripi lungi, cioc galben stralucitor, cu pene cu irizatii galbui si argintii.
Exista 13 specii de albatrosi dintre care Diomedea melanophris este cea mai mica ca dimensiune.
Mananca de regula pesti de dimensiuni mici, dar in special krill care este de altfel si hrana favorita a balenelor.



Albina
Albina este o insecta care traieste in colonii, in scorburile copacilor. Omul insa, le construieste stupi. Stupii sunt niste cutii de lemn, asezate fie in gradina, fie in rulote speciale cu care crescatorii de albine merg catre zonele in care exista plante inflorite.
In fiecare stup exista o matca ce depune oua. Dupa 3 zile de la depunerea oulelor, ies larvele (puii de albina) care sunt hranite cu laptisor de matca de albinele care au rolul de doici in stup.
Dupa inca trei zile, larvele primesc drept hrana nectar. Nectarul este de fapt un amestec de miere si apa.
Dupa o alte perioada de timp, larvee primesc polen.
Felurile albinelor: Matca - regina stupului, care depune ouale; Lucratoarele - albine care au sarcini diverse precum: hranirea larvelor, curatemnia in stup, paza, constructie, cauta surse de hrana, culeg nectarul, polenul; Trantorii - care asigura perpetuarea speciei, se imperecheaza cu matca.



Anaconda
Anaconda face parte din ordinul Squamata, familia Boidae, numel stiintific fiind Eunectes murinus.
Distributie geografica: Venezuela, Guiana, Bolivia, Columbia si Brazilia.
Poate ajunge pana la 9 m lungime.
Perioada de gestatie este de 160 de zile.
Se hraneste cu mamifere mici.Este considerata a doua reptila ca marime in lume si a prima in Brazilia.




B




Broasca testoasa
Broasca testoasa este o reptila din ordinul Chelonieni, cu corp scurt si latit orizontal care se afla inchis intr-o carapace cu ramurile maxilarelor lipsite de dinti si tapetate cu placi cornoase.
Broasca testoasa are o carapace foarte rezistenta, formata din solzi.
Broastele testoase sunt in functie de specie omnivore, carnivore sau ierbivore. Un carnivor feroce este testoasa de apa europeana.
Broasca testoasa are ca dusmani naturali: tigrul, pisica, jaguarul, vulturul sau alte specii de pasari, iar in mediul marin rechinii.
In Insulele Galapagos si in Insulele Oceanului Indian traiesc cele mai mari testoase - Testudo elephantopos - care au 1 m lungime si o greutate in jur de 250-400 Kg.
Broasca testoasa este cunoscuta pentru rezistenta ei la foame - speciile mari pot rezista cca 400 de zile fara sa manance - dar si pentru capacitatea ei deosebita de regenerare - in cca un an isi poate reface carapacea deteriorata in proportie de 70%.



Broasca [dupa un material trimis de Kelly, sursa National Geografic]
Broastele pot avansa prin salturi mai mari de 20 de ori decat lungimea corpului lor, reusind sa ,,o stearga’’ foarte repede.
Majoritatea broastelor au un camp vizual foarte mare. Pot vedea inainte, lateral, si chiar putin inapoi, putand supraveghea astfel atat o sursa de hrana, cat si eventualii atacatori.
Unele broaste hiberneaza, ingropandu-se pe timpul iernii in malul de pe fundul unei balti in asteptarea primaverii.




C



Cangurul [dupa un material trimis de Radu Radu]
Cangurii sunt mamifere cu marsupiu, o categorie foarte interesanta de mamifere, care au caracteristica o punga situata de obicei in zona abdominala, unde isi tin pui.
Marsupialele sunt foarte diverse ( 237 specii) si sunt raspandite in America, la sud de Canada pana in Patagonia si in continentul australian Tasmania, Noua Guinee.
Caracteristicile acestor mamifere este faptul ca gestatia este foarte scurta, 10 – 30 de zile , iar puii sunt nascuti incomplet dezvoltati. Un cangur nou-nascut are numai 2,5 centimetri lungime, aproximativ un gram in greutate si la nastere trebuie sa gaseasca singur pana in punga unde sunt sfarcurile mameloanelor de care trebuie sa se prinda. Puiul sta in punga mamei 190 de zile.
Cangurul rosu este cel mai mare din grupa acestor mamifere australiene.
Hrana sa este vegetala. Picioarele din fata sunt uimitor de mici, cu gheare puternice, iar picioarele din spate sunt lungi si impreuna cu coada formeaza un scaunel .
Cangurul poate face salturi imense, pana la 13 metri, atingand viteza de 80 de km la ora.



Calutul de mare
Apartine Subordinului Teleost, Familia Syngnathidae.
Se pot camufla, ceea ce le foloseste calutilor de mare foarte mult avand in vedere ca se deplaseaza foarte incet. IN SUA sunt cunoscute 4 specii de caluti de mare: Hippocampus zosterae; Hippocampus reidi; Hippocampus ingens; Hippocampus erectus.
Traieste la tropice sau in apele de pe langa coastele temperate. Calutii de mare vaneaza intr-un stil care aminteste de o ambuscada.
Calutii de mare au un fel de coroana pe cap diferita de la individ la individ, asemenea amprentei pentru oameni. De regula se prind cu coada de bucatele de corali sau de plantele de pe fundul apei in care traiesc, de regula inoata in perechi, cu cozile legate una de alta.
Matlock a descoperit o relatie liniara care exista intre lungimea calutilor de mare Hippocampus erectus si varsta lor: L= 21.4 + 0.107 A, unde L = lungimea totala iar A = varsta in zile a calutului de mare.



Castorul [dupa un material trimis de Dragosr]
Castorul este un mamifer cu capul relativ mic atasat la un corp compact si îndesat, acoperit cu blana deasa, de culoare maro închis. Ca si alte mamifere care îsi petrec o mare parte din timp în apa, blana este alcatuita din doua tipuri de peri: firele dese si scurte asigura izolare si caldura, iar firele mai lungi de protectie sunt pentru aparare si camuflaj. Picioarele sunt scurte si atât labele anterioare cât si cele posterioare au patru degete cu gheare puternice. Labele posterioare sunt mai mari decât cele anterioare si sunt membranate, sugerând modul de viata acvatic al castorilor. . Castorii îsi folosesc coada ca vâsla si cârma, pentru propulsie si putere de cârmire.

Castorii sunt cunoscuti pentru ca isi construiesc casele, dar si baraje si canale eficiente. Scopul barajelor este de obicei de a asigura mentinerea nivelului apei în canalele care sunt sapate pentru ca bustenii sa poata fi dusi la elesteu, precum si de a mentine casa înconjurata de apa si astfel la adapost în fata atacurilor pradatorilor.
Casa castorului este o vizuina complicata, sapata relativ aproape de suprafata si aflata pe teritoriul foarte mic al animalului. Vizuina are o camera a cuibului relativ mare, captusita cu vegetatie, si un labirint de tunele, unele terminându-se în camere pentru depozitarea hranei, altele fiind linii moarte, care se utilizeaza pentru excremente.
Aceste animale sunt în principal nocturne si, desi nici unul nu hiberneaza, adesea devin mai putin active pe timpul iernii. Ei se deplaseaza lent si stângaci pe uscat si par mereu atenti la pericole. El se catara în copaci la înaltimi de pana la aproximativ 7 m, pentru a taia si a aduna crengi mici.
Castorul este un animal ierbivor. Castorii îsi obtin hrana lemnoasa în acelasi mod în care taie copacii pentru a-si construi casele - rozând trunchiurile cu incisivii inferiori, utilizându-si dintii superiori drept pârghii.



Crocodilul [dupa un material trimis de Ana_ay2]
Crocodilii sunt reptile ce se inmultesc prin oua si care au pielea foarte frumos colorata, in figuri geometrice neregulate si atractive.
Crocodilidele sunt alcatuite din mai multe specii. Cele mai mari si mai cunoscute sunt cele din fluviile Africii centrale si vestice (Senegal, Niger), asa cum este Crocodilul cu platosa, precum si crocodilul de Nil, care traieste in apele din partea estica a acestui continent, fiind considerat cea mai temuta reptila, care ataca, de regula, in cursul noptii, toate categoriile de animale care stau in preajma unitatilor acvatice. De asemenea, foarte cunoscut este si Crocodilul cu creste, cu o lungime de 7 m, care traieste in toate apele curgatoare din sud-estul Asiei (Mekong, Irrawady, Salween, Sikiang s. a.), si din cele din nordul Australiei. Este foarte mancacios, hranindu-se cu mamifere si chiar si cu hoituri.

Aligatoridele includ speciile de aligatori si caimani. Aligatorii - raspanditi atat in apele fluviului Chang-Jiang sau Yang-Tse din China - au botul lat si sunt cunoscuti sub numele de Aligatorul de China, dar si in apele fluviului Mississipi, mai ales in delta acestuia, unde traieste aligatorul-stiuca sau Aligatorul american, care are si un bot ascutit, ca de stiuca. Este feroce si ataca si omul. In America Centrala si in America de Sud (Brazilia) se intalnesc caimani, care prefera locurile mlastinoase, ducandu-si viata mai mult in namol.
Crocodilul de Nil si Gavialul Gangelui ating aproximativ 7-8 m.




D



Delfinul

Delfinul este un mamifer, avand inotatoarea dorsala triunghiular-curbata, ascutita si localizata in mijlocul spatelui, de culoare neagra spre gri-deschis cu marginea neagra.
Delfinul are de regula in jur de 2,3 - 2,6 m ajungand pana la 135 kg.

Se hraneste cu specii mici de peste, cu calamar.
Femela naste un pui de regule, pe care il hraneste cu lapte, pui care la nastere are lungime de 76 - 86 cm. Perioada de gestatie este de 10 - 11 luni.




E



Elefantul
Elefantul este un mamifer care poate atinge chiar greutatea de 6 tone. Traieste in turme. Fiecare membru al turmei ajuta la cresterea puilor, in caz de pericol elefantii maturi se strang in cerc in jurul puilor.
Elefantii sunt animale foarte mari. Capul unui elefant cantareste cam un sfert din masa corpului.
Fildesii elefantilor sunt de fapt incisivii lor alungiti, pe care un elefant ii foloseste pentru scoaterea radacinilor, decojirea pomilor iar masculii ii folosesc in lupte.
Elefantii sunt ierbivori, se hranesc cu radacini, flori, tulpini moi, crengi, frunze. Intr-o zi elefantul consuma cam 25 kg de mancare, deci majoritatea zilei si-o petrece mancand, ceea ce nu este de mirare avand in vedere gabaritul acestor animale.
Trompa elefantului este de fapt nasul lui alungit, este foarte sensibila. Puii de elefant invata pana la 6 luni cum sa o foloseasca.
Elefantul traieste in jur de 75 de ani.




F



Furnica
Furnica poate sa care o greutate cam de 5-20 de ori greutatea sa. Furnicile traiesc in colonii, conduse de regina.
Regina traieste in jur de 10 - 20 ani iar furnicile muncitoare in jur de 1-5 ani.
Furnicile mananca aproape orice, dar preferatele lor sunt dulciurile.
Au fost descoperite in jur de 4500 de specii de furnici, majoritatea sunt feroce, duc adevarate razboaie, unele luand chiar prizoniere furnici din specii mai mici pe care le pun la munca in coloniile lor. Unele specii invadeaza cuiburile speciilor mai mici si le fura ouale. Dupa ce furnicile astfel capturate ies din oua, ele sunt puse la munca in cadrul coloniei.
Stiinta care se ocupa cu studiul furnicilor poarte numele de Mirmecologie.



Foca
Pe numele stiintific - Mirounga leonina, foca traieste pe coastele stancoase ale insulelor Antarctice.
Focile sunt mamifere de dimensiuni mari, cu un nas cu o trompa, foarte agile in apa, dar miscandu-se foarte greoi la suprafata.
Sunt carnivore, mancand in general pesti dar si pinguini de dimensiuni mai mici, focile neavand deloc sau foarte putini pradatori.




G



Ghepardul
Ghepardul este un mamifer carnivor, felina avand cap mic, rotund, coada lunga, picioare inalte, blana de culoarea galbuie cu pete mici, intunecate.
El traieste mai ales in savanele din Africa si din sudul Asiei.
Este considerat cel mai rapid animal de pe pamant, atingand in jur de 95 km/h.
Femelele nasc in jur de 4 pui, iar dupa nastere mama muta culcusul din 2 in 2 zile. In primele luni de viata, multi pui de ghepard sunt ucisi de lei, vulturi sau hiene, mama ghepard putand cu greu sa-si apere puii.
Apartinand felinelor, ghepardul toarce asemenea pisicilor.



Girafa
Numele stiintific al girafei este Giraffa camelopardalis, ea face parte din ordinul Artiodactyla, familia Giraffidae. Girafa traieste in savanele africane.
Picioarele din fata sunt mai lungi decat cele posterioare, gatul girafei masoara intre 3,60 si 4,00 metri, masculul este mai mare decat femela si in general un individ masoara in jur de 5 - 6,10 m inaltime si intre 950 - 1.300 Kg.
Perioada de gestatie dureaza intre 400 si 450 zile, dupa care girafa da nastere unui pui.
Hrana consta in frunze si fructe.
Ca o curiozitate, girafa doarme in picioare, numai in situatii in care se considera in deplina siguranta se aseaza pentru a dormi. Desi are organe perfecte pentru a scoate sunete, girafa rareori o face.



Gorila
Gorila are corpul acoperit cu blana neagra, matasoasa, iar fata, palmele si talpile sunt lipsite. de blana, Primata cu maini foarte lungi, care poate ajunge pana la 200 kg, are o putere impresionanta, de care, in ciuda reputatiei sale de animal feroce, face uz foarte rar in special pentru a-si apara familia.
Masculii sunt cam de doua ori mai grei decat femelele si pentru a-si arata superioritatea fata de alti masculi ai speciei, isi bat pieptul cu pumnii itr-un gest amenintator.
Gorila mananca telina salbatica, bambus, scaieti, urzici, paie, fructe si alte plante. Gorilele tinere se catara in copaci, spre deosebire de cele mai batrane care isi fac pana si culcusul pe pamant.
Este o specie pe cale de disparitie, exemplarele speciei fiind cunoscuta drept rusinoase si retrase.




H



Hipopotamul

Un animal foarte puternic, cu canini lungi si grosi, capabili sa distruga barcile de mici dimensiuni. Are si o marime impresionanta - 1800 kg -, fiind considerat cam al treilea animal de pe pamant din acest punct de vedere. Are in jur de 3 metri lungime si 1,5 metri inaltime.
Sunt ierbivori, hranindu-se cu iarba, fructe, trestie de zahar, porumb.
Majoritatea timpului si-o petrec in apa, preferand gurile de varsare ale raurilor cu apa dulce.
Urechile si narile sunt localizate spre varful capului si se inchid automat cand animalul este sub apa. Hipopotamul nu are par de loc, are piele neteda ce secreta un lichid rosu, uleios ce are rolul de a pastra pielea umeda si a o proteja cand este sub apa.
Traieste in Africa si sudul Saharei.




J



Jaguarul sau ocelotul

Nume stiintific: Felis pardalis.
Ordin:Carnivora
Familia: Felidae
Habitat: Cerrado, Caatinga, Pantanal, Padurile tropicale si sud tropicale.
Distributie geografica: Sud-Estul Texasului, din Vestul Mexicului pana in Nordul Argentinei.
Perioada de gestatie: intre 70 si 85 de zile. Naste intre 1 si 4 pui.
Inoata foarte bine si se catara in copaci cu rapiditate, traieste in medie 20 de ani.




K



Koala [dupa un material trimis de Radu Radu]
Seamana cu un ursulet de jucarie. Este adaptat vietii arboricole si se hraneste numai cu lastarii de eucalipt.
Numele “Koala“ vine din limba aborigenilor australieni, care inseamna “nu bea".
Acest animal isi ia apa din hrana pe care o consuma, frunzele de la unele specii de eucalipt. Frunzele de eucalipt sunt tari si nedigerabile, dar ursuletul Koala are un apendice intestinal lung de aproximativ 2,50 m, unde sumedenia de bacterii celulozoice transforma frunzele de eucalipt intr-o hrana bogata in vitamine.
Se formeaza o substanta (pasta) care este adusa din nou in tubul digestiv ca nutriment si e digerata in final.
In perioada de imerechere, masculii au un mic grup de femele p care il pazesc si il apara cu hotarare.
Dupa o perioada de gestatie de 35 de zile, se naste un singur pui mic de cca. 2 cm si 5-6 grame greutate. Dupa 6 luni, creste in lungime pana la 18 cm. Puiul sta in punga ( marsupiul) mamei cam 6 luni , fiind hranit cu lapte .In ultimele 2 luni , inainte de a fi parasi punga , puiul este hranit suplimentar cu cecotrofi niste cocoloase de frunza ( care au fost stricate de bacterii sau viermi ) care ii sunt introduse in gura pana in stomac unde sunt digerate, apoi eliminate.
Figura lor cu capul rotund, nasul negru, urechile paroase constituie o aparitie placuta, mai ales pentru copii curiosi.
Se catara bine in copaci, unde isi petrec majoritatea timpului. Traiesc in Australia, deoarece acolo s-au adaptat bine cu mediul favorabil (padurile mari de eucalipt).




L



Lemurianul

Pe numele stiintific: Lemur catta, lemurianul traieste in padurile din sudul Madagascarului.
Lemurianul are blana gri - argintie ce ii da aspectul de fantoma (in limba vorbita in Madagascar, lemur inseamna fantoma), alba pe burta, iar pe coada blana are inele de culoare inchisa.
Isi petrece majoritatea timpului in copaci, traieste in grupuri de peste 30 de indivizi impreuna cu care isi petrece majoritatea zilei in cautarea hranei: frunze, flori, scoarta de copac...
Pe pamant, lemurianul merge pe toate cele 4 membre.



Leopardul
Leopardul, frumoasa felina, traieste de regula in padurile de conifere de la altitudine din din muntii Altai si Himalaya.
Culoarea blanii: argintie cu pate maro inchis.
Sunt singuratici, vaneaza capre si oi salbatice, cerbi. Au fost intalniti si la altitudini de 6000 de metri in timpul verii.
Labele sale acoperite cu blana ii ajuta in zonele inzapezite. Leopardul este o specie in pericol de disparitie.




M



Morsa [dupa un material trimis de Radu Radu]
Acest animal masiv se distinge de celelalte neamuri de foci prin caninii superiori dezvoltati, cu colti uriasi.
Coltii ajuta morsa ca sa scurme pe fundul marii, in cautarea de hrana, mai ales scoici.
Greoaie pe tarm, ca si foca, morsa inoata lesne pe sub gheata si o sparge cu usurinta. De asemenea, cand iese din mare, traieste in colonii, in mari aglomerari.

Morsa este un alt animal care sufera din cauza reducerii considerabile a banchizelor, fiind in unele zone, amenintata cu disparitia.




O



Ocelotul sau jaguarul
Sub numele stiintific Felis pardalis, ocelotul este o felina de marime mica - avand o greutate de doua ori mai mare decat pisica domestica - , cu blana de culoare galbuie cu pete intunecate in forma de cerc.
Ocelotul este un excelent catarator, petrecandu-si majoritatea timpului in copaci, vaneaza in timpul noptii soparle, serpi, pasari sau mamifere de talie mica.
Pentru a prinde prada, ocelotii vaneaza in grup.
Spre deosebire de alte feline, ocelotului ii place sa inoate.
Ocelotul este astazi pe lista animalelor pe cale de disparitie.



Oposumul [dupa un material trimis de Radu Radu]
In America de Sud [Uruguay, Paraguay] traieste oposumul, un animal de marimea unei pisici, cu corpul asemanator cu unui sobolan.
Oposumul are botul ascutit, urechi mari si rotunde, fara par, tranparente ca niste foi. Coada este lunga agatatoare, cu varful galben-alb.
Punga marsupiala se afla in fata, intre picioarele posterioare .
Ziua doarme, iar noaptea iese la vanatoare, mancand de toate. Odata la 2 ani, dupa o gestatie ce dureaza 10-12 zile, femela da nastere la un numar mare de pui 8-18 si uneori 25, care au 0,15 grame greutate si 7mm lungime.
Aceste creaturi mici trebuie sa gaseasca drumul pana in punga protectoare ( 8 cm). In aceasta punga numai cei mai puternici vor putea ajunge si se vor prinde de sursa de lapte .Puii pot parasi prima oara punga la varsta de 10 saptamani , iar la 3-4 luni devin independenti de mama lor .Dar cel mai adesea mama cara puii in spate in caz de pericol. Cand pericolul este mare , oposumul o face pe “mortul”. Coada lui lunga foloseste pentru carat diverse obiecte( frunze ) .




P



Panda urias [dupa un material trimis de Dragosr]
Este una din cele mai cunoscute si mai rare specii de animale din lume. In libertate mai traiesc doar câteva exemplare. In ultimii ani, cei ce se ocupa de protectia animalelor si mediului au depus eforturi mari pentru salvarea speciei.
Ursul Panda urias, numit si ursul de bambus este foarte popular datorita aspectului sau atragator si usor de recunoscut. El are o constitutie robusta, specifica ursilor. Culoarea de fond a blanii este alba, iar picioarele, umerii si toracele sunt de culoare neagra. Urechile si blana din jurul lor este de asemenea neagra. Ochii sunt mici, asemanatori cu ochii pisicilor, pupilele având aspect de fanta verticala.
Una din caracteristicile particulare ale ursului Panda urias este asa-numitul „deget mare secundar”, prezent la nivelul fiecarei labe. Aceste degete au un rol indispensabil In apucarea hranei.
In libertate, Panda urias traieste doar In câteva puncte izolate ale unor paduri racoroase si umede, la altitudinea de 1200-1400m In muntii centrali ai Chinei de Sud. Aici creste hrana sa preferata, bambusul.
In mediul lui natural, Ursul Panda isi marcheaza teritoriul frecandu-si glandele odorante de scoarta copacilor. De regula ursii Panda se ocolesc unii pe altii, fiind animale solitare.
Ei duc o viata nocturna, umbland dupa hrana de la apusul soarelui pana In zori. In timpul zilei dorm sau se odihnesc. Ei nu au o locuinta permanenta si se adapostesc In diferite locuri protejate, de exemplu printre stânci sau printre radacinile unui copac.
Ursul Panda Urias este considerat un animal carnivor, dar meniul sau este format In mare parte din frunze, muguri si vlastari de bambus. El se aseaza In mijlocul unui grup de bambus si rupe cu labele din fata tulpinile pe care le manânca cu totul.
Ursul Panda Isi petrece majoritatea timpului cu procurarea si consumul hranei – aproximativ 16 ore pe zi si de aceea este atât de mare si greu.
In afara de bambus, Panda mai manânca si iarba, flori, ciuperci, bulbi de plante, radacini, scoarta de copac. Daca are posibilitatea, mananca si cate un mamifer mic, peste sau hoituri. La fel ca ceilalti ursi, jefuieste uneori fagurii de albina.
Perioada de reproducere dureaza de la mijlocul lunii martie pana In mai. In aceasta perioada Isi cauta pereche. O femela este curtata de cate patru sau cinci masculi, dar dupa Imperechere se reintorc la viata singuratica. Dupa 3-5 luni femela isi cauta un loc calduros si sigur, cum ar fi o scorbura sau un barlog, unde isi construieste un cuib si va naste un pui mic, nedezvoltat si neputincios. Cateodata se nasc si gemeni si tripleti, dar mama nu poate face fata in general sa creasca decat un singur pui.
Noul nascut este orb si aproape gol si cântareste cam 150 g. In primele 3 saptamani mama isi leagana mai tot timpul puiul, mai ales cand il alapteaza. Dupa o luna, puiul este mai mare si este acoperit de par. Doar la vârsta de 3 luni invata sa umble. Pâna atunci este purtat de mama.
La 5 luni puiul incepe sa manance bambus, iar la 6 luni este intarcat.
Pe la un an, puiul se desparte de mama si invata sa se descurce singur.
El va incepe sa se reproduca dupa 6 ani, femela nascand o data la 2-3 ani. Pentru ca se reproduc atat de rar si cu pui putini, raspandirea ursului Panda in libertate este foarte inceata.
Bibliografie:Terra Magazin - Arborele Lumii



Papagalul
Papagalul, face parte din ordinul Psittaciformes, familia Psittacidae.
Poate fi vazut in plantatiile de eucalipt.
Traieste in Argentina, Uruguay, Paraguay si Brazilia, de la Săo Paulo pana la Rio Grande do Sul.
Depune intre 2 si 4 oua, perioada de incubatie dureaza intre 25 si 30 de zile.
Se hraneste cu fructe, seminte si flori. Pentru a le procura parcurge si 70 de km.



Pestele Leu [IuliaB]
Pestele Leu traieste in toate apele sarate, calde si putin adanci ale oceanelor din jurul lumii, langa recifurile de corali.
Are aripile fine ca niste voaluri largi si peste tot este plin de tepi lungi, veninosi care sunt foarte periculosi mai ales pentru oameni. Are dungi ca un tigru, colorate in rosu, rosu-maroniu, alb sau crem. Are cam de 38 de cm. La cat de mic este printre pesti, nu cantareste mai mult de cateva sute de grame.
Daca cineva ii face probleme, imediat isi pune in actiune tepii deosebit de veninosi. El este destul de agresiv. Daca un peste leu inteapa o persoana din greseala, durerea se simte imediat, ii amortesc membrele, apar probleme cu respiratia si chiar se poate sa-i trebuiasca luni de zile pana se recupereaza.
Provine din specia de pesti scorpioni, foarte veninosi. Ca el mai sunt si alti prieteni cu nume ciudate: pestele scorpion sau pestele curcan, pestele piatra. In aceasta familie sunt peste 300 de specii care au astfel de nume. Oamenii cred ca arata misterios, ciudat si chiar urat din cauza tepilor lungi.



Pinguinul regal
Pinguinul regal - Aptenodytes patagonica traieste pe coastele Antarcticii, este al doilea ca marime din speciile de pinguini, dupa pinguinul imperial.
Pinguinii regali sunt foarte buni inotatori atingand viteza de 6 metri/h.
Pinguinul femela depune oua (cam 1-2 oua), pe care le cloceste tinandu-le pe labe si din care ies pui golasi la inceput. Pinguinii regali nu isi fac cuiburi.
In timpul clocirii, pinguinii traiesc in colonii de 10.000 de indivizi.



Pisica de mare
Numele ei stiintific este Dasyatis americana. Traieste de regula in apele oceanului de-alungul coastei de la New Jersey pana in Brazilia.
Are culoarea maronie, importanta pentru camuflaj, are forma oval turtit, are o coada cu spini, iar burta este de culoarea alba.
Aluneca in apele oceanului precum un covor fermecat, cu gratie. Este inrudita insa cu rechinii.
Traiesc de regula singuratice, sau in grupuri mici, si in mod regulat viziteaza locurile in care traieste o specie de pesti care ii curata impuritatile.



Puma
NUmele stiintific al pumei este Felis concolor, ea mai este cunoscuta si sub numele de Leul de munte. Face parte din ordinul Carnivora familia Felidae. Este a doua felina ca marime de pe continentul american.
PUma se intalneste pe continentul american, din Canada pana in Patagonia.
Puma poate atinge 70 de kg.
Perioada de gestatie dureaza cam 93 de zile. Puii raman un an de zile langa mama.
Puma este carnivora se hraneste cu pasari si mamifere mici.
Doarme in general in copaci.
Puma este un animal amenintat cu disparitia.




S



Strutul
Strutul - Struthio camelus - din ordinul Struthioniformes, familia Struthionidae traieste in savanele din Africa.
Are un gat si picioare foarte lungi si un corp acoperit de pene.
Perioada de incubatie dureaza in jur de 40 de zile, numarul de oua fiind de 15-20.
Strutul este omnivor, mananca frunze, flori, fructe dar si mamifere mici.
Exista 4 subspecii principale: strutul de Sahara, strutul de Cabo, strutul de Somalia si strutul de Masai. Acestea difera dupa culoarea penajului.
Desi are aripi, acestea nu ii folosesc pentru zbor.




T



Tigrul
Unul dintre cele mai maiestuoase feline, tigrul populeaza in general padurile dar poate fi gasit si in campii, de obicei pe langa sursele de apa.
Sunt in general 5 specii de tigru, dintre care cel mai mare este tigrul siberian (Amur-ul).
Tigrul vaneaza de obicei singur, animale de talie mare.
Este un animal cu un puternic instinc al teritoriului, pe care si-l marcheaza. Masculii isi pazesc teritoriul de ceilalti masculi in timp ce femelele pot imparti mai multe acelasi teritoriu si pot vana impreuna.

Deosebit de rar este tigrul alb bengalez, care poate fi zarit destul de rar in libertate, cea mai recenta aparitie, potrivit site-ului efamilia.ro articol de autor Silviu Petre, fiind in anul 1951 in zona centrala a Indiei.
Tigrul alb are ochii albastri si de obicei are blana nu chiar alba ci ceva mai deschisa decat a celorlalti.




U



Ursul polar
Locuitor al Polului Nord, ghetarilor, insulelor si coastelor inghetate, ursul polar are blana alba, peste un strat considerabil de grasime care ii regleaza temperatura corpului, dimensiuni impresionante, sunt printre cele mai mari animale carnivore de pe pamant.
Ursul polar vaneaza singuratic, in general foci, morse, pesti, are un simt al mirosului de 100 de ori mai dezvoltat decat cel al omului.
Una dintre tacticile folosite de ursul polar pentru a prinde o foca este aceea de a sta ore intregi deasupra copcilor in gheata, asteptand momentul in care foca s-ar ridica la suprafata apei pentru a respira.
Poate ajunge la o viteza de 40 de metri/h.
Sunt foarte buni inotatori, cand sunt suparati maraie ca si pisicile, sunt extrem de jucausi si inteligenti.


Urangutanul [wood_girl]
De regula singuratici si nomazi, atunci cand locuiesc impreuna, urangutanii adopta o serie de comportamente comune.
Studiile si observatiile efectuate confirma faptul ca urangutanii din Suaq Balimbing (in nord-vestul insulei Sumatra, Indonezia) detin o bruma de "cultura tehnica".
Acesti urangutani se folosesc de un betisor pentru a extrage semintele fructului de Nessia in timp ce urangutanii de Kinabatangan (din nord-estul insulei Borneo) emit o vocaliza specifica, atunci cand se pregatesc sa-si construiasca un adapost cu crengi, in arborele in care isi vor petrece noaptea.
Altii isi pun un fel de manusi din frunze, atunci cand vor sa apuce fructe cu spini, sau chiar se protejeaza, de soare sau de ploaie,cu ajutorul unei umbrele facute din frunze.




Z



Zebra
Numele stiintific: Equus burchelli
Zebra, animalul ce are pe corp dungi de culoare alba si neagra, traieste de regula in savanele din estul Africii.
Se hraneste cu radacini, frunze, flori, scoarta.
Sunt vanate de lei, hiene, dar din fericire zebrele au simtul vazului si simtul auzului foarte dezvoltate. Dungile de pe corpul zebrelor, le ajuta confuzand rapitorii.
Zebrele traiesc in grupuri conduse de un mascul, dar deseori mai multe grupuri se alatura si formeaza grupuri si mai mari.

1 user online
Useri autentificati: